Elevii din medii defavorizate sunt în pericol să fie excluși în mod sistemic din domeniile creative, asta în ciuda interesului lor pentru aceste materii. Rapoarte recente din analiza comportamentului educațional și profesional din Anglia scot la iveală un paradox dureros: deși aproape jumătate dintre elevii de 14 ani declară că le plac arte, muzica sau teatrul, foarte puțini dintre aceștia ajung să-și construiască o carieră în aceste domenii. Problema nu stă doar în preferințe, ci în modul în care sistemul educațional și societatea contribuie la susținerea sau, din contră, la erodarea acestor ambiții.
Trasee înguste și prejudecăți persistente în educație
Studiul realizat pe aproape 1,7 milioane de elevi din Anglia relevă o scădere progresivă a interesului pentru materiile creative pe măsură ce elevii avansează în vârstă. În timp ce la naștere, interesul pentru aceste domenii rămâne în jur de 42%, procentul celor care continuă în liceu, în învățământul superior sau în carieră scade semnificativ, fiind de doar 3,8%. Cercetătorii atrag atenția că această tendință nu este accidentată, ci alimentată de un sistem educațional care atribuie acestor materii un statut mai inferior.
„Dacă ai o diplomă universitară într-un domeniu creativ, ai șanse mult mai mari să lucrezi în acel sector. Însă tinerii din familii cu venituri mici, mai ales fetele, ajung mai rar să aibă această opțiune,” explică profesoara Sonia Ilie. Aceasta adaugă că aceste „ierarhii” persistente în sistemul educațional duc la o subevaluare a calităților creative, disponibilă mai ales tinerilor din medii mai privilegiate, care se pot permite să urmeze și studii de specialitate.
Presiunea socială și limitările structurale
Majoritatea elevilor și părinților consideră că alegerea unei cariere în domeniul artei sau culturii este riscantă, instabilă financiar. În plus, aceștia sunt adesea descurajați chiar de profesori, familie sau prieteni, care transmit mesaje că viața într-un domeniu artistic nu oferă stabilitate și prosperitate.
Pentru tinerii proveniți din medii mai sărace, accesul la aceste domenii devine și mai dificil. Resursele financiare limitate îi impiedică să participe la stagii neplătite sau să investească în portofolii, experiențe esențiale pentru intrarea și evoluția în industriile creative. În plus, pe piața muncii, absolvenții de colegii de tip FE (further education) întâmpină dezavantaje față de cei cu diplome universitare, accentuând și mai mult această divizare socială.
Ce soluții ar putea reduce inegalitățile?
Cercetătorii propun o reevaluare a sistemului de educație, cu accent pe clarificarea opțiunilor post-16 și sporirea recunoașterii calificărilor din învățământul profesional și tehnic. În plus, măsuri pentru sprijinirea fetelor și elevilor din medii defavorizate ar putea avea un impact major asupra echității în domeniile creative. În mod esențial, este nevoie de o schimbare de paradigmă care să nu mai considere aceste domenii ca fiind „secondare” sau „riscante”, ci ca parte integrantă a dezvoltării personale și sociale.
Raportul subliniază că, dacă sistemul nu va încerca să remedieze aceste dezechilibre, inegalitățile se vor perpetua, iar industriile creative vor avea de suferit în diversitate și originalitate. Valorile creativității trebuie rediscutite în școli și în societate, pentru a fi recunoscute ca piloni fundamentali ai progresului cultural și economic.
În contextul plin de provocări globale, promovarea egalității de acces și sprijin pentru talentul din toate mediile devine o prioritate. Doar așa vom putea spera la o societate mai echitabilă, în care creativitatea nu mai fie doar apanajul celor privilegiați, ci o resursă pentru toți. Actualele inițiative și direcții de politici publice sunt esențiale pentru schimbarea acestei realități și pentru un viitor în care talentul, indiferent de originea socio-economică, să poată avea șanse egale de a se dezvolta și de a contribui la societate.
Sursa: Descopera
