Conform Digi24: Constanța, București, Oradea, Brașov și Buzău au primit din partea agenției de rating Fitch Ratings calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă. Aceeași evaluare o are și România la nivel suveran, ceea ce subliniază interdependența dintre ratingurile locale și cele ale statului. Deși la prima vedere pare o informație tehnică, destinată piețelor financiare, calificativele acordate administrațiilor locale sunt cruciale pentru atragerea investițiilor și influențează costurile de împrumut ale orașelor.
Ratingul Fitch: O fereastră către încrederea investitorilor
Un rating acordat de Fitch nu reprezintă o notă pentru administrația locală sau un clasament între municipii. Este, în primul rând, un instrument financiar menit să ofere investitorilor o imagine clară asupra probabilității ca un emitent, în acest caz un municipiu, să își ramburseze datoria. Această probabilitate, denumită Probability of Default (PD), influențează direct dobânda pe care orașul o va plăti atunci când emite obligațiuni municipale pentru a finanța proiecte de investiții. Cu cât riscul este perceput ca fiind mai mic, cu atât dobânda va fi mai avantajoasă pentru primărie.
Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, explică pentru Digi24.ro că investitorii au nevoie de aceste ratinguri pentru a putea compara diferitele instrumente financiare disponibile pe piață și pentru a evalua dacă dobânda oferită compensează riscul asumat. Prin urmare, pentru un investitor serios, lipsa unui rating poate reprezenta un semnal de alarmă.
Criteriile de evaluare și legătura cu ratingul țării
Agențiile de rating analizează o multitudine de factori înainte de a acorda un calificativ. Dincolo de nivelul datoriei, se evaluează stabilitatea veniturilor, flexibilitatea administrativă în ajustarea taxelor și cheltuielilor, lichiditatea, structura împrumuturilor și expunerea la diverse riscuri. Pentru Constanța, de exemplu, Fitch a menționat economia diversificată și rata șomajului scăzută ca puncte forte, dar a atras atenția asupra ponderei mari a datoriei cu dobândă variabilă și a celei denominate în euro, care generează risc valutar.
Un aspect fundamental este legătura strânsă dintre ratingul unui municipiu și ratingul țării în care se află. Practic, ratingul final al unei administrații locale nu poate depăși, în condiții normale, ratingul suveran al statului. Această constrângere se reflectă în faptul că București, Constanța, Oradea, Brașov și Buzău au primit același calificativ final, chiar dacă situațiile lor financiare individuale pot prezenta diferențe. Perspectiva negativă asociată ratingului acestor orașe reflectă, în mare parte, perspectiva negativă a ratingului României.
Ce implică un rating pentru cetățeanul de rând
Deși ratingurile Fitch par departe de viața de zi cu zi a locuitorilor unui oraș, ele au un impact indirect, dar semnificativ. Un rating financiar solid permite unui municipiu să se împrumute în condiții mai bune, ceea ce se traduce prin costuri mai mici cu dobânzile. Resursele economisite astfel pot fi direcționate către proiecte de infrastructură, servicii publice sau alte investiții care îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor. Dimpotrivă, un rating slab sau lipsa acestuia poate duce la costuri de finanțare mai mari, care, în cele din urmă, afectează bugetul local și, implicit, capacitatea de a investi în comunitate. Situația financiară a orașelor, evaluată de Fitch, arată că profilul financiar al municipiului Constanța a fost încadrat la categoria maximă „aaa”, deși ratingul final este influențat de cel al țării.
Sursa: Digi24
