Conform Digi24: Constanța, alături de alte patru municipii din România, a primit o evaluare din partea agenției de rating Fitch Ratings. Orașul de la malul Mării Negre a obținut calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă, același nivel la care este evaluată și România. La prima vedere, informația poate părea de interes strict pentru piețele financiare, însă ratingurile acordate administrațiilor locale au implicații directe asupra capacității orașelor de a atrage fonduri pentru investiții, influențând încrederea investitorilor și costurile de împrumut.
Alături de Constanța, și municipiile București, Oradea, Brașov și Buzău au primit aceeași evaluare, „BBB-”, cu perspectivă negativă, în acest an. Deși ratingul final este identic, fiecare administrație locală este analizată individual, luându-se în considerare situația financiară, nivelul datoriilor, capacitatea de rambursare și planurile de investiții.
Ce înseamnă ratingul acordat de Fitch
Ratingul acordat de Fitch nu reprezintă o „notă” pentru performanța administrației locale și nici un clasament între municipii. Este, în esență, un instrument financiar destinat investitorilor, utilizat în special atunci când o administrație locală dorește să se finanțeze prin emiterea de obligațiuni municipale. Investitorii au nevoie să știe probabilitatea ca orașul să își onoreze datoriile la scadență.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat pentru Digi24.ro că ratingul se traduce într-o cifră care indică probabilitatea de default (PD) în următoarele 12 luni. Această probabilitate influențează direct dobânda la care autoritatea locală se poate împrumuta, riscul mai mare implicând, implicit, o dobândă mai ridicată. Ratingul ajută, de asemenea, investitorii să compare diferite obligațiuni și să evalueze dacă dobânda oferită compensează riscul asumat.
De ce doar câteva orașe solicită evaluarea
Spre deosebire de ratingul suveran al unei țări, evaluările administrațiilor locale nu sunt acordate automat. De cele mai multe ori, ele sunt solicitate și plătite de către emitent, administrația locală. Costurile nu sunt neglijabile, iar procesul implică o analiză independentă a situației financiare prezente și, mai ales, viitoare a entității. Un oraș precum Clujul a avut în trecut un rating Fitch, însă acesta a fost retras la solicitarea administrației, după încheierea contractului cu agenția de rating.
Retragerea unui rating poate ridica semne de întrebare în rândul investitorilor, mai ales dacă entitatea are încă obligațiuni emise pe piață. Aceasta poate fi interpretată ca o reticență a emitentului de a-și face publică situația financiară. Evaluările nu sunt unice, ci sunt actualizate anual sau semestrial, în funcție de calendarul stabilit între agenția de rating și emitent, motiv pentru care municipiile nu primesc toate evaluările în aceeași perioadă.
Agenția Fitch analizează o serie de factori, printre care stabilitatea veniturilor, flexibilitatea în ajustarea taxelor și cheltuielilor, lichiditatea, structura datoriilor, expunerea la riscuri și capacitatea de rambursare pe termen lung. În cazul Constanței, Fitch a apreciat economia diversificată și rata șomajului redusă, dar a atras atenția asupra expunerii la riscuri legate de dobânda variabilă (87% din datorie) și de denominarea în euro (61%).
Legătura cu ratingul României
Ratingurile administrațiilor locale sunt strâns influențate de calificativul acordat țării. Fitch a menționat explicit în analiza sa că o eventuală retrogradare a ratingului României s-ar reflecta și în ratingul municipiului Constanța. În practică, investitorii privesc cel mai slab rating acordat de agențiile mari de rating ca referință, o abordare prudentă ce poate limita accesul la finanțare.
Chiar dacă situația financiară a unui municipiu poate fi solidă, calificativul final rămâne influențat de percepția asupra riscului de țară și de încrederea investitorilor în economia națională. Acest mecanism subliniază importanța unui rating de țară solid, care, indirect, facilitează accesul la finanțare și, implicit, dezvoltarea proiectelor locale. Spre exemplu, București, Brașov, Buzău și Oradea au primit același calificativ final, în ciuda unor profiluri financiare proprii diferite, deoarece ratingul suveran al României limitează evaluarea lor.
Sursa: Digi24
