Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) își revizuiesc în jos prognozele privind creșterea economică globală, în timp ce anticipează o majorare a inflației, ca urmare a războiului. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cel mai puternic afectate de majorarea prețurilor la energie și de întreruperile în lanțurile de aprovizionare, avertizează oficialii. Contextul geopolitic actual, marcat de criza din Iran, a generat șocuri economice cu impact major.
Impactul războiului și perspectivele economice
Înainte de declanșarea conflictului, ambele instituții financiare internaționale anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Însă, războiul a spulberat aceste așteptări. Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, față de 4% cât preconiza anterior. În scenariul pesimist, dacă războiul se prelungește, creșterea ar putea scădea până la 2,6%.
Inflația în aceste țări este acum prognozată să ajungă la 4,9% în 2026, cu mult peste estimarea anterioară de 3%. În cel mai sumbru scenariu, inflația ar putea atinge 6,7%. FMI avertizează, de asemenea, că 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută, din cauza perturbărilor în aprovizionarea cu îngrășăminte.
Măsuri de urgență și provocări pe termen lung
FMI și BM se mobilizează pentru a sprijini țările vulnerabile, într-un context de datorii publice record și bugete sub presiune. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, pe termen scurt, și până la 70 de miliarde de dolari, dacă situația o impune.
Totodată, economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța contracției fiscale și monetare. „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat acesta.
Echilibru economic fragil și rolul reformelor
Țările se confruntă cu dificila sarcină de a echilibra gestionarea inflației cu stimularea creșterii economice. Mai mult, trebuie găsită o rezolvare pentru crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra în forța de muncă în țările în curs de dezvoltare până în 2035. Tensiunile dintre Statele Unite și China, precum și ezitările Grupului celor 20 de mari economii, complică și mai mult situația.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a declarat că multe economii emergente au intrat în criză într-o situație mai dificilă decât în urmă cu câțiva ani. Aceasta a subliniat importanța unei abordări noi din partea FMI, care să sprijine țările vulnerabile. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească cu adevărat modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile, recunoscând că vom asista la mai multe șocuri globale. Nu le putem cere să sacrifice creșterea și dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor”, a spus Svenstrup. Aceasta a accentuat, de asemenea, necesitatea unor reforme ambițioase pentru a beneficia de fonduri suplimentare.
Sursa: Economica
