Conform Economica: Inflația în România a atins aproape 10,5% în iunie, consolidând poziția țării ca lider european în creșteri de prețuri. Factorii principali care alimentează această tendință sunt evoluțiile internaționale, în special șocul energetic, și deprecierea leului față de euro.
Scumpiri pe toate fronturile, de la energie la asigurări
Raportul Băncii Naționale a României (BNR) indică o rată anuală a inflației de 10,42% în luna iunie, în creștere cu 0,55 puncte procentuale față de luna martie. Această accelerare este pusă pe seama conflictului din Orientul Mijlociu, care a generat volatilitate pe piețele energetice, dar și a unor factori interni, precum ajustarea tarifelor administrate și deprecierea monedei naționale. Pe de altă parte, restrângerea cererii de consum și evoluția prețurilor materiilor prime agroalimentare au acționat în sens invers, atenuând parțial presiunile inflaționiste.
Componenta energetică a avut cea mai mare contribuție la creșterea inflației în trimestrul II. Prețul combustibililor a urcat de la 12,9% în martie la 19,2% în mai, moderându-se ulterior la 16% în iunie. Prețurile energiei electrice și gazelor naturale au accelerat, în mare parte din cauza efectelor de bază. Temperaturile ridicate din iunie au amplificat presiunile asupra energiei electrice, în timp ce scumpirile asociate crizei din Orientul Mijlociu au influențat piața gazelor naturale. Deși schemele de sprijin au limitat impactul direct asupra gospodăriilor, presiunile indirecte transmise prin costurile companiilor rămân semnificative.
Rata medie anuală a inflației a continuat să crească în trimestrul II 2026, ajungând la 9,8% în iunie conform metodologiei naționale și la 8,6% conform indicelui armonizat. Inflația de bază, CORE2 ajustat, și-a întrerupt tendința descendentă, urcând la 8,3% în iunie. Mărfurile alimentare procesate au continuat să se ieftinească, atingând 7,4% în iunie, pe fondul contextului favorabil de pe piețele agricole și al ajustării costurilor cu forța de muncă în industria alimentară. În schimb, prețurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 7,1%, influențate de presiunile din lanțurile valorice cauzate de scumpirea unor materii prime și inputuri importate, precum și de criza microcipurilor.
Asigurările RCA, o nouă sursă de presiune pe bugetul românilor
Un alt factor de inflație semnalat este creșterea tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (RCA). Economica.net a sesizat încă din urmă cu aproximativ două luni o tendință de creștere a primelor RCA, neobservată din 2023. Majoritatea societăților de asigurări și-au ajustat tarifele, astfel încât, de la începutul acestui an, piața a înregistrat deja o scumpire medie între 13% și 14%, informație confirmată din mai multe surse apropiate pieței. Această evoluție explică includerea pieței RCA în raportul BNR privind inflația.
Prețurile actuale pentru RCA variază semnificativ în funcție de tipul mașinii și profilul șoferului. De exemplu, un șofer de 40 de ani din București, la volanul unei mașini cu o putere de 130 kW, poate plăti între 2.917 lei (Axeria) și 2.942 lei (Groupama). Pentru un șofer de 36 de ani din Suceava, cu o mașină de 81 kW, tarifele se situează în jur de 1.420 lei la companii precum Axeria, Hellas Direct și Allianz Țiriac. În alte zone, precum Hunedoara, un șofer de 49 de ani cu o mașină de 77 kW poate găsi polițe RCA la 680 de lei (Allianz Țiriac).
Serviciile, motorul inflației persistente
Cea mai pronunțată accelerare a fost înregistrată în sectorul serviciilor de piață, rata anuală a acestora crescând de la 10,5% în martie la 11,5% în iunie. Această evoluție reflectă, în principal, deprecierea leului, având în vedere ponderea ridicată a tarifelor exprimate în euro, precum și majorarea costurilor cu energia. Presiuni specifice pe anumite segmente ale cererii de consum au contribuit, de asemenea, la această tendință. În ansamblu, serviciile continuă să reprezinte componenta inflației de bază cu cea mai ridicată persistență.
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă la nivelul economiei a crescut la 1,9% în trimestrul I 2026. Această creștere se datorează reducerii ritmului de creștere a productivității muncii și menținerii unui ritm pozitiv al remunerării pe salariat, chiar dacă în încetinire. În industrie, dinamica anuală a costului salarial unitar s-a temperat, însă datele pentru aprilie-mai indică o accelerare, pe fondul contracției producției industriale.
Sursa: Economica
