Înalta Curte sesizează instituțiile europene după decizia CCR privind pensiile speciale
Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a anunțat miercuri că instanța supremă va sesiza „instituțiile europene competente” în urma deciziei Curții Constituționale a României (CCR) care a declarat constituționale modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților. Aceasta reacție subliniază intensificarea tensiunilor între sistemul judiciar și autoritățile legislative.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților”, a declarat Savonea, într-un interviu pentru Digi24.ro. Potrivit acesteia, slăbirea standardelor de protecție constituțională este „profund îngrijorătoare” și va impune o reacție instituțională fermă.
Poziția Înaltei Curți față de modificările legislative
Savonea a punctat că independența justiției reprezintă un principiu fundamental, subliniind că ÎCCJ va acționa prin „toate mijloacele legale și instituționale” pentru a o apăra. Această hotărâre vine în contextul în care decizia CCR a suscitat controverse și a stârnit reacții diverse atât în rândul profesioniștilor din sistemul judiciar, cât și în rândul oamenilor politici.
Pe de altă parte, ÎCCJ se poziționează ferm împotriva deciziilor legislative despre care consideră că afectează independența magistraților. Candidatul de frunte al justiției românești argumentează că aceste modificări nu doar că prejudiciază statutul magistratului, dar pot influența negativ și percepția publicului față de înfăptuirea justiției.
Reacția autorităților politice
Decizia CCR a fost primită cu reacții mixte în rândul politicienilor. Președintele Capitalei, Nicușor Dan, a apreciat modificările ca fiind „un gest de echitate așteptat de societate”, în timp ce premierul Ilie Bolojan a menționat că se vor face demersuri pentru recuperarea fondurilor din PNRR necesare reformei sistemului de pensii pentru magistrați.
Într-un alt context, reprezentanți din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au exprimat îngrijorări legate de impactul acestei decizii asupra independenței justiției. Unii judecători au mers chiar mai departe, afirmând că „democrația a murit” în fața acestor modificări interpretate ca o amenințare la adresa statului de drept. Declarația unui judecător din CSM, care a preferat să rămână anonim, subliniază faptul că „suntem în fața unei erodări bruște a independenței judiciare”.
Un sistem judiciar într-o criză profundă
În acest peisaj complicat, comunitatea judiciară se întreabă cum se va putea adapta la noile realități legislative. Intervenția instituțiilor europene este văzută ca o ultimă soluție în salvarea independenței justiției. Savonea și alte voci din sistem fac apel la celeritate și la un dialog constructiv cu toate părțile implicate.
Președinta ÎCCJ a menționat că, în fața acestor provocări, este esențial ca justiția să rămână un domeniu de încredere pentru cetățeni. Într-un moment în care societatea românească este profund divizată pe marginea acestui subiect, răspunsul instituțional ale autorităților judiciare va fi crucial pentru stabilitatea și credibilitatea sistemului judiciar.
Decizia CCR nu doar că a generat controverse interne, dar ar putea influența și imaginea României în fața partenerilor internaționali. De asemenea, este un fir vibrant care traversează nu doar scena politică, ci întreaga societate românească, amplificând nemulțumirea și neîncrederea față de instituțiile statului.
