Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), care indică o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o contracție de 0,2% în trimestrul anterior. Acest lucru ridică întrebări importante: va rămâne acest semnal statistic temporar sau se va transforma într-o recesiune resimțită de întreaga populație? Potrivit expertului Iulian Stănescu de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, „recesiunea tehnică este un semnal statistic, în timp ce recesiunea propriu-zisă este ceea ce simt oamenii în buzunare”.
### Diferența între recesiunea tehnică și cea reală
Recesiunea tehnică se referă la o scădere a activității economice pe termen scurt, oglindită prin datele PIB-ului. Totuși, o recesiune reală vine cu efecte tangibile asupra vieții cotidiene, inclusiv creșterea șomajului și reducerea veniturilor populatiei. Stănescu subliniază: „Recesiunea propriu-zisă se resimte profund în bugetele gospodăriilor, la finalul lunii.” Aceasta devine problematică atunci când scăderea PIB se transformă în stagnare economică prelungită, în care consumul și investițiile sunt afectate, provocând un cerc vicios.
### Cauzele declinului economic
Scăderea consumului și îmbătrânirea populației sunt doi indicatori semnificativi ai recesiunii tehnice în România. Iulian Stănescu menționează că „oamenii au puterea de cumpărare redusă și, prin urmare, consumul scade”, iar acest lucru influențează direct PIB-ul. Pe termen lung, fluctuațiile demografice negative potrivit specialistului „pot conduce la o creștere economică zero sau chiar negativă”.
De asemenea, modelul economic adoptat în ultimele decenii, bazat pe împrumuturi masive, a generat dezechilibre. „Datoria publică a crescut semnificativ, dar o bună parte din investiții s-au îndreptat către sectoare care nu produc creștere pe termen lung”, a explicat Stănescu. Investițiile în domenii mai puțin generatoare de exporturi lasă economia vulnerabilă în fața accentuării crizelor.
### Reacția autorităților la recesiunea tehnică
Oficialii români au folosit termenul de „recesiune tehnică” pentru a menține încrederea populației și a mediului de afaceri. „Există o teamă ca o reducere simultană a consumului să conducă la o accelerare a declinului economic”, a declarat Stănescu. În acest context, autoritățile par să navigheze cu grijă în a comunica despre realitatea economică, sperând că recesiunea tehnică nu se va transforma într-o criză economică profundă.
Economia românească se confruntă cu provocări suplimentare, cum ar fi inflația, care se menține aproape de 10%, și o scădere semnificativă a câștigului salarial mediu net, care a fost de -4,5% în termeni reali. Aceasta este o situație alarmantă, având în vedere că „o asemenea scădere nu a mai fost înregistrată în România în ultimii 27 de ani”, conform INS.
Interesant de observat este că în ultimele decenii economia românească a fost puternic influențată de investițiile externe și determinările demografice. Totuși, pe termen scurt, izbucnirea unei recesiuni profunde ar putea fi evitată, dar acest lucru va depinde în mare măsură de dinamica veniturilor, consumului și strategiile de investiții pe termen lung.
Pe măsură ce România se adaptează la această nouă realitate economică, viitorul rămâne incert. Rămâne de văzut dacă recesiunea tehnică va fi un semnal de alarmă pentru reforme esențiale în economie sau un episod temporar în ciclul economic.
