Parlamentul a aprobat un amendament pentru implementarea parțială a referendumului din București privind repartizarea taxelor
Un nou pas politic a fost făcut în direcția măririi autonome a Primăriei Capitalei, odată cu adoptarea, joi, de către comisiile reunite de buget-finanțe ale Parlamentului, a unui amendament la legea bugetului pentru 2026. Acesta prevede ca 85% din impozitele pe venit colectate în București să fie direcționate direct către bugetul Primăriei Generale, urmând ca ulterior aceste fonduri să fie redistribuite către administrațiile de sector.
Aceasta este o modificare importantă, care, deși vizează doar o componentă a fiscalității locale, are potențialul de a influența semnificativ modul în care bugetele locale sunt gestionate. Decizia vine după ce în mai 2024, bucureștenii au votat într-un referendum inițiat de fostul primar Nicușor Dan, pentru ca repartizarea taxelor și impozitelor în Capitală să fie aprobată de către Consiliul General. La acea vreme, 64,39% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea acestui sistem, semn că dorința de autonomie a administrației locale e puternică.
Relevanța referendumului și impactul amendamentului
Referendumul, deși a vizat întregul eșantion de taxe locale – inclusiv cele pe proprietăți și pentru autovehicule – a avut ca rezultat principal delegarea unei părți din venituri către Primăria Municipiului București. În urma votului, s-a ilustrat o nevoie clară de schimbare, pentru ca bugetul Capitalei să fie gestionat mai direct de către edili, în loc de a fi dispersat între diverse niveluri administrative.
Amendamentul aprobat joi face însă precizarea că, pentru 2026, doar impozitele pe venit vor fi afectate. În plus, inițiativa nu adresează, deocamdată, taxele pe locuințe sau pentru mașini, lăsând această discuție pentru un pas ulterior. În acest context, cei care susțin reforma administrative în București afirmă că măsura este un prim pas important, dar nu suficient.
Cătălin Drulă, inițiatorul proiectului, a salutat votul, afirmând că „a trecut un amendament la buget, un prim pas pentru implementarea referendumului pentru București. Doar pe 2026 și doar pentru o parte din venituri.” El a mai subliniat că următorul obiectiv este să promoveze legea pentru o soluție permanentă, în concordanță cu dorința majorității bucureștenilor, exprimată repetat în vot.
Legislație în mișcare și posibilitatea de schimbare durabilă
Amendamentul, aprobat cu 32 de voturi, a fost susținut de fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, și reprezintă un punct de plecare pentru o reformare structurală a finanțelor locale din București. Cu toate acestea, acest act legislativ are o valabilitate limitată pentru anul 2026, fiind considerat un prim pas spre implementarea unui sistem mai echitabil și mai eficient de finanțare a administrației locale.
În paralel, Drulă a anunțat că legea necesară pentru a consolidara această reformă a trecut tacit de Senat, un lucru care a declanșat un apel către PSD și PNL pentru a o aduce în dezbatere și a o vota în Camera Deputaților, considerationând această poziție ca fiind esențială pentru un schimb durabil și sigur.
Perspective și implicarea decidenților politici
Așteptările sunt ca, odată ajunsă în fața deputaților, legea să fie dezbătută și votată cu celeritate, pentru a răspunde dezideratelor bucureștenilor. Deși măsura actuală este limitată și temporară, ea reprezintă un semnal clar pentru o eventuală reformare profundă a modului în care bugetele locale din București sunt administrate.
În contextul alertelor privind autonomia locală și necesitatea de a corecta dezechilibrele financiare în administrația Capitalei, această inițiativă legislativă poate accelera procesul de schimbare. Cu toate acestea, inițiatorii avertizează că este nevoie de o reformă durabilă, iar următorii pași trebuie să vizeze o legislație clară și stabilă, capabilă să asigure o repartizare corectă și eficientă a resurselor financiare. Perspectivele spun că, dacă legea va fi votată și implementată, Bucureștiul va putea beneficia de o mai bună autofinanțare și de o administrație locală mai responsabilă, în condițiile în care deciziile de gestionare a resurselor vor fi în mâinile celor aleși direct de cetățeni.
Sursa: Buletin.de
