Republica Moldova finalizează retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI)
Republica Moldova își marchează definitiv retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizație condusă de Rusia, a anunțat recent ministrul de Externe, Mihai Popșoi. Deși țara s-a distanțat de activitățile CSI de la începutul acestui an, formalitățile necesare pentru a încheia statutul de membru continuă. „De jure suntem încă acolo, dar de facto, ne-am suspendat participarea. Suntem în proces de confirmare a denunțării a trei acorduri cu CSI care au stat la baza înființării organizației”, a declarat Popșoi la Radio Moldova.
Această decizie vine într-un context geopolitic complicat, marcat de invazia Rusiei în Ucraina și de ambițiile pro-europene ale guvernului de la Chișinău. Președinta Maia Sandu își concentrează eforturile pe integrarea Moldovei în Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui deceniu, ceea ce subliniază o orientare clară către Vest și o separare de influența rusească.
Politica externă pro-europeană
Maia Sandu, lidera Partidului Acțiunii și Solidarității (PAS), a fost realesă recent și continuă să denunțe acțiunile Moscovei. În ciuda presiunilor interne și externe, președinta afirmă că Moldova nu mai are de ce să colaboreze cu CSI. „Nu are rost să rămânem în CSI, condusă de Rusia”, a susținut Sandu, subliniind că țara ei trebuie să își forgeze propriul destin.
Un punct de cotitură în politica sa a fost o declarație recentă, în care a afirmat că ar vota „da” la un referendum privind reunificarea cu România, o poziție îndrăzneață pentru un lider moldovean. Această schimbare de paradigmă reflectă dorința populației de a se alinia mai mult la valorile europene, în ciuda riscurilor implicate.
Critici din partea opoziției
În contrast cu viziunea pro-europeană a actualului guvern, opoziția pro-rusă, condusă de fostul președinte Igor Dodon, a denunțat decizia de retragere din CSI ca fiind „inacceptabilă”. Dodon a declarat că Moldova nu ar trebui să se izoleze și că menținerea relațiilor cu alte state ex-sovietice este crucială. Această diviziune politică reflectă fracturile din societatea moldoveană, unde opiniile sunt adesea polarizate între orientarea pro-rusă și cea pro-europeană.
Analistul politic Vitalii Andrievschii a comentat despre implicațiile acestei decizii, afirmând că retragerea din CSI nu va duce la o ruptură totală cu fostele republici sovietice. „Trebuie să ducem acest proces la bun sfârșit. Vom dezvolta legături pe bază bilaterală”, a subliniat Andrievschii, subliniind că Moldova caută alternative viabile pentru viitorul său.
Un drum plin de provocări
De la proclamarea independenței în 1991, Republica Moldova a navigat între diverse influențe geopolitice. Cu toate că țara și-a dorit să se afirme pe scena internațională, complexitatea istoriei sale și influența durabilă a Rusiei continuă să reprezinte provocări semnificative.
Pentru mulți moldoveni, retragerea din CSI este mai mult decât o simplă decizie politică. Este o afirmație a identității naționale și o dorință de a alinia țara la valorile democratice occidentale. Cu toate acestea, noua direcție poate aduce cu sine și riscuri sporite, iar viitorul va depinde de capacitatea guvernului de a gestiona aceste tranziții.
Astfel, ciocnirea dintre vechi și nou continuă să contureze peisajul politic din Republica Moldova, în ciuda provocărilor și dezbaterilor privind viitorul său. ادارهază drumul către integrarea europeană, Moldova se află acum la o răscruce, iar alegerile pe care le va face în următoarele luni vor avea reverberări pe termen lung.
