Guvernul de la București analizează atent măsurile luate de alte state europene privind accesul copiilor la rețelele sociale, în contextul discuțiilor tot mai aprinse despre impactul acestora asupra sănătății mintale a minorilor. Nicușor Dan, PREȘEDINTELE României, nu a comentat public subiectul, dar surse din cadrul Cancelariei prezintă un interes crescut pentru experiențele altor țări. Ilie Bolojan, PRIM-MINISTRUL, este așteptat să anunțe în curând o poziție oficială.
Critici la adresa interdicțiilor
Estonia, prin vocea ministrului Kallas, a atras atenția asupra complexității problemei. Oficialul a evidențiat, la un forum european, că simpla interzicere nu va rezolva problemele de fond. „Copiii vor găsi foarte repede modalități de a ocoli interdicția,” a subliniat Kallas. Poziția ministrului estonian subliniază necesitatea unei abordări mai complexe decât o simplă interdicție.
Franța, Danemarca și Grecia se numără printre statele europene care au adoptat sau intenționează să adopte măsuri mai restrictive. Aceste inițiative sunt justificate prin efectele negative pe care rețelele sociale le pot avea asupra sănătății mintale a tinerilor. Un sondaj recent arată că o majoritate covârșitoare a europenilor susține astfel de restricții. Argumentul principal este legat de protejarea copiilor de conținutul dăunător și de efectele adictive ale platformelor.
Responsabilitatea, disputată
Kallas a respins ideea de a face copiii responsabili pentru posibilele efecte negative. Ministrul estonian a subliniat că responsabilitatea principală revine guvernelor și marilor corporații. „Modul de abordare nu este acela de a-i face pe copii responsabili pentru prejudiciul care decurge din platformele de socializare,” a declarat Kallas.
Criticând, implicit, UE pentru o abordare considerată superficială, Kallas a accentuat nevoia unei reglementări mai ferme a marilor companii americane. Acuzația de „prefacătorie” aduce în discuție influența considerabilă a giganților tehnologici asupra politicilor europene și capacitatea statelor membre de a le controla. Această declarație reflectă o tensiune persistentă între interesele economice și protejarea cetățenilor.
Experiența australiană, un avertisment
Australia a fost pionier în implementarea unei interdicții pentru accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale. Experiența australiană a scos la iveală dificultățile practice în implementarea unor astfel de măsuri. Aceste lacune au arătat că platformele nu au întotdeauna capacitatea sau voința de a aplica restricțiile în mod eficient.
Guvernul României, prin intermediul Ministerului Comunicațiilor și Digitalizării, analizează cu atenție lecțiile învățate de alte țări. Experții avertizează că, fără o abordare integrată, măsurile restrictive pot avea un impact limitat. Focusul s-ar putea îndrepta asupra unor măsuri de educare și informare.
