Conform România TV: Reglementarea produselor cu nicotină, o dilemă între protecția sănătății și comerțul ilicit
Un număr de 71% din comerțul mondial cu țigarete electronice este dominat de piața ilegală, un fenomen care stimulează criminalitatea organizată și generează pierderi economice considerabile, fără a contribui la reducerea fumatului. Aceasta este una dintre concluziile principale desprinse din dezbaterile organizate în cadrul Forumului Global de Nicotină (GFN) 2026, unde experții au atras atenția asupra consecințelor neintenționate ale politicilor restrictive.
Participanții la forum au subliniat că limitarea accesului la produse alternative, precum țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină, ar putea avea un efect contrar. În loc să protejeze sănătatea publică, acestea ar putea, paradoxal, să protejeze cea mai nocivă formă de consum al nicotinei: fumatul tradițional.
Arielle Selya, cercetător în domeniul comportamental, a criticat abordările centrate exclusiv pe riscurile potențiale, în special cele legate de tineri, ignorând beneficiile comparative și schimbările comportamentale la nivel populațional. „Întrebarea nu ar trebui să fie doar «Ce poate merge prost?», ci și «Este acesta mai bun decât alternativa, adică fumatul?»”, a declarat Selya. Aceasta sugerează că politicile ar trebui să evalueze comparativ aceste alternative.
Confuzia dintre nicotină și ardere, o problemă persistentă
Konstantinos Farsalinos, medic cardiolog și expert în sănătate publică, a evidențiat o confuzie persistentă în percepția publică și chiar în rândul profesioniștilor din sănătate, între dependența de nicotină și bolile cauzate de fumat. Dovezile științifice arată că nicotina produce dependență, însă bolile grave asociate fumatului sunt generate de procesul de ardere a tutunului.
Farsalinos a explicat că percepțiile eronate pot influența negativ politicile publice și pot descuraja fumătorii să adopte alternative cu risc redus. „Observ îngrijorările utilizatorilor de produse alternative (n.r. cu risc redus), foști fumători, care resimt constant presiunea unor așa-numite povești alarmiste”, a subliniat medicul. El a menționat că peste 75% dintre profesioniștii din domeniul sănătății din Grecia consideră nicotina un factor important sau chiar extrem de important în apariția cancerului pulmonar, deși nicotina nu este clasificată drept carcinogen.
Aceste percepții greșite, potrivit lui Farsalinos, reprezintă „un eșec al sănătății publice și, indirect și neintenționat, ajung să protejeze vânzările de țigări clasice”. Preocupările legate de nicotină, în loc să ajute fumătorii să renunțe la fumat, îi pot determina să revină la țigările tradiționale.
Calea spre o reglementare bazată pe dovezi
Reprezentanții industriei au pledat pentru o comunicare bazată pe dovezi științifice și o reglementare diferențiată, proporțională cu nivelul de risc al fiecărui produs. Carrie Wade, Scientific Engagement Senior Manager în cadrul BAT, a subliniat că produsele fără fum, deși creează dependență și nu sunt lipsite de riscuri, furnizează nicotină fără compușii toxici rezultați în urma arderii.
Adoptarea unui cadru de reglementare proporțional cu profilul de risc și o comunicare corectă din partea autorităților de sănătate publică pot încuraja fumătorii să facă tranziția către aceste alternative. Statele care au permis accesul la produse fără combustie în cadrul unor politici bazate pe dovezi au înregistrat, conform lui Wade, scăderi mai rapide ale prevalenței fumatului.
Dezbaterile de la GFN 2026 au concluzionat asupra necesității unor politici publice echilibrate și fundamentate pe știință. O reglementare eficientă trebuie să reflecte diferențele de risc între produse și să țină cont de comportamentul consumatorilor, contribuind astfel la protejarea sănătății publice, dar și la reducerea fumatului la nivel mondial prin accesul la alternative cu risc redus.
Sursa: România TV
