România păstrează stabilitatea rezervelor de AUR, menținând la finalul anului 2025 o cantitate de 103,6 tone, valoarea acestora fiind estimată la aproximativ 12,2 miliarde de euro. În condițiile în care prețul aurului a înregistrat creșteri semnificative pe piețele internaționale, rezervele de AUR ale țării au rămas constante în ultimii aproape 20 de ani.
Mugur Isărescu și strategia de menținere a rezervelor de AUR
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat încă din 2013 că nivelul de peste 100 de tone de AUR este suficient pentru România. În același timp, acesta a avansat și ideea că depășirea acestei limite ar putea aduce ghinion, invocând experiențe istorice mai puțin favorabile. Astfel, decizia de a menține rezervele constante a fost luată fără a crește de aproape două decenii.
Această strategie diferă de cea adoptată de alte bănci centrale din lume, care au majorat considerabil achizițiile de AUR în ultimii ani. În contextul global de incertitudine economică și tensiuni geopolitice, peste 30 de țări și-au consolidat rezervelor în AUR, mare parte dintre ele pentru a-și proteja stabilitatea monetară.
De ce a ales România să rămână la aceași cifră
Economiștii susțin că menținerea unei rezerve stabile de AUR în condițiile actuale reflectă prudență. România este o economie emergentă, cu un deficit de cont curent și o dependență semnificativă de finanțarea externă. În aceste condiții, lichiditatea în valută reprezintă un atu major, fiind mai flexibilă în gestionarea cererilor externe.
Aceasta explică și decizia BNR de a prioritiza rezervele valutare peste cele de AUR, considerând că în situațiile critice, moneda va fi mai ușor de utilizat și mai prompt de mobilizat. Pe fondul creșterii rezervelor valutare, cursul de schimb a fost susținut, iar BNR a acționat activ pentru a menține stabilitatea acestuia, cheltuind peste un miliard de euro în ultima lună pentru a echilibra piața valutară.
Stabilitatea rezervei de AUR în timp
Din 2002 și până în prezent, cantitatea de AUR păstrată la BNR a rămas aproape invariabilă, variind între 103,7 și 104,84 tone. Ultimele modificări semnificative s-au consemnat în perioada crizei financiare globale din 2008, iar de atunci, nivelul a rămas constant.
Anul 2009 a fost singurul în care s-a înregistrat o scădere, de la 103,7 tone la același nivel, însă nu s-a mai intervenit ulterior. În 2007, rezervele de AUR au atins pentru prima dată acest plafon, iar ulterior, decizia a fost de a nu le modifica.
Diferențele față de alte națiuni
La nivel mondial, tendința multor bănci centrale a fost de a-și spori pachetul de AUR în ultimele decenii, simbolizată de creșterea rezervei în multe țări. România a ales însă o abordare conservatoare, preferând să rămână cu o rezervă de peste 103 tone, considerată de Mugur Isărescu suficientă pentru nevoile țării.
Astfel, strategia de menținere a acestor rezerve a fost motivată atât de considerente istorice, cât și de specificul economiei românești, care cere în primul rând lichiditate pentru a gestiona situațiile de criză și a susține cursul de schimb.
Datele oficiale arată că, la finalul anului 2025, rezervele externe ale României, inclusiv aurul și valutele, au atins suma de 77 de miliarde de euro, reflectând o stabilitate constantă în contextul economic actual. Până în prezent, rezerva de AUR nu și-a modificat nivelul, chiar dacă prețul metalului prețios a fluctuat puternic, atingând vârful la începutul lui 2026 înainte de a-și corecta prețul.
