Conform Digi24: Banca Națională a României (BNR) lansează un semnal de alarmă cu privire la posibilele consecințe ale acțiunii Consiliului Concurenței privind modalitatea de calculare a ROBOR. Potrivit BNR, decizia autorității de concurență poate genera costuri juridice și reputaționale semnificative pentru sectorul bancar, cu implicații majore asupra stabilității financiare a întregului sistem.
Riscuri sporite pentru sectorul bancar
În Raportul asupra stabilității financiare, ediția iunie 2026, publicat recent, BNR subliniază că instituțiile de credit ar putea fi nevoite să facă față unor efecte suplimentare în perioada următoare, derivate din sancțiunile impuse în dosarul ROBOR. Printre acestea se numără o posibilă creștere a numărului de litigii inițiate de clienții care au contractat credite cu dobândă indexată la acest indice.
Consiliul Concurenței a aplicat deja amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) către zece instituții de credit. Amenda a fost motivată de coordonarea comportamentului băncilor în procesul de stabilire a indicelui ROBOR, prin schimbul de informații considerate confidențiale și strategice. Băncile sancționate au anunțat intenția de a contesta decizia în instanță.
ROBOR reprezintă rata de referință pe piața monetară interbancară, stabilită pe baza depozitelor plasate între cele zece instituții de credit majore din România, selectate conform criteriilor BNR. Cele zece bănci participante sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.
BNR a solicitat clarificări pentru a preveni confuziile, așteptările nerealiste și acuzațiile nefondate, care ar putea afecta stabilitatea financiară. Banca Centrală consideră necesară o explicare coerentă a prevederilor legale încălcate, a modului în care un schimb de informații în condiții de transparență poate fi interpretat ca practici anticoncurențiale, și a metodologiei de determinare a unui nivel „corect” al ROBOR.
Litigiile clienților, un risc major
Banca Națională avertizează că amenda impusă de Consiliul Concurenței ar putea stimula inițierea de litigii din partea clienților băncilor cu credite ale căror dobânzi sunt legate de ROBOR. Potrivit BNR, valoarea prejudiciilor simulate în aceste litigii ar putea depăși cuantumul amenzilor aplicate.
Aceste costuri juridice și de imagine s-ar adăuga presiunilor existente asupra sectorului bancar, într-un context marcat de deteriorarea cadrului macrofinanciar internațional și de perspectivelor economice mai scăzute pentru România în 2026.
BNR atrage atenția că sumarea efectelor acestor șocuri ar genera cheltuieli semnificative pentru instituțiile de credit. Implicațiile se extind dincolo de sectorul bancar, afectând încasările statului din impozitul pe profitul bancar și percepția externă asupra stabilității sectorului, care a influențat pozitiv ratingul suveran și costurile de refinanțare ale datoriei publice.
Impactul amenzilor la nivel european
BNR subliniază că nivelul amenzilor aplicate este excepțional, inclusiv la scară europeană, și ar putea crea o imagine distorsionată asupra funcționării sistemului bancar românesc. Această situație ar putea determina realocări ale unor jucători importanți sau o scădere a investițiilor pe termen scurt și mediu.
Banca Centrală compară acest caz cu dosarul EURIBOR din 2013, precizând că amenda Consiliului Concurenței în cazul ROBOR este de aproape 30 de ori mai mare, raportată la activele bancare ale instituțiilor sancționate, deși România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din UE. De asemenea, amenzile depășesc suma totală a amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în ultimii 10 ani pentru toate sectoarele economiei românești.
Investigația Consiliului Concurenței, demarată în octombrie 2022, a vizat modul în care cele 10 bănci au stabilit indicele ROBOR, considerând că acestea și-au coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale. Reprezentanții sistemului bancar au respins concluziile, Asociația Română a Băncilor susținând că nu a existat nicio înțelegere anti-concurențială și că piața monetară este strict reglementată.
Sursa: Digi24
