Încasările la pensie ale românilor care au lucrat cu salariul „la negru” sunt considerabil afectate. Practica, răspândită în special în anii ’90 și 2000, de a figura cu un salariu minim pe cartea de muncă, în timp ce diferența era plătită „la negru”, are astăzi consecințe directe și durabile asupra veniturilor de la vârsta pensionării.
Această schemă, menită să reducă taxele și contribuțiile sociale, a privat statul de importante fonduri și, implicit, a diminuat drepturile individuale la pensie. Mecanismul este simplu: contribuțiile la sistemul public de pensii se calculează în funcție de salariul declarat. Un salariu mai mic înseamnă contribuții mai mici, ceea ce se traduce direct în pensii mai mici.
Cum funcționează scăderea pensiilor
Calculul pensiei se bazează pe principiul contributivității. Cu alte cuvinte, cu cât o persoană a contribuit mai mult la sistemul de pensii, cu atât va primi o pensie mai mare. Persoanele care au fost plătite parțial „la negru” au contribuit la sistemul de pensii doar pentru salariul minim. Astfel, pensia lor este calculată pe baza acestui salariu, nu pe baza venitului real.
Concret, anii de lucru în care o persoană a fost plătită cu un salariu mai mic decât cel real, influențează negativ punctajul anual. La calculul pensiei, acest punctaj este unul dintre factorii determinanți, alături de stagiul de cotizare și de valoarea punctului de pensie. Cu cât punctajul anual este mai mic, cu atât pensia va fi mai mică.
De asemenea, valoarea pensiei este influențată și de media veniturilor lunare brute asigurate, din ultimii ani de activitate. Chiar și o perioadă scurtă de lucru cu salariul „la negru” poate afecta semnificativ această medie.
Impactul asupra vieții pensionarilor
Reducerea veniturilor la pensie are un impact major asupra calității vieții pensionarilor. Aceștia se confruntă cu dificultăți financiare, mai ales în contextul creșterii costurilor cu alimentele, medicamentele și utilitățile. Mulți sunt nevoiți să-și reducă cheltuielile esențiale sau să amâne investiții importante în sănătate.
Situația devine și mai gravă în cazul persoanelor cu probleme de sănătate sau cu nevoi speciale, care au nevoie de asistență medicală suplimentară. Veniturile mici la pensie pot împiedica accesul la tratamente medicale adecvate, afectând astfel starea de sănătate și calitatea vieții. Impactul se resimte și la nivelul stării de spirit, generând stres și anxietate.
Specialiștii în domeniul economic subliniază importanța informării corecte a cetățenilor cu privire la riscurile ascunse ale muncii „la negru”. Potrivit acestora, angajații trebuie să fie conștienți de faptul că o declarație fiscală corectă și completă protejează nu doar statul, ci și interesele lor pe termen lung.
Măsuri de Redresare și Perspective
În prezent, nu există mecanisme eficiente de recuperare a prejudiciului suferit de cei care au fost plătiți cu salariul „la negru”. Sistemul actual nu permite corectarea retrospectivă a contribuțiilor, decât în circumstanțe excepționale și cu dovezi clare.
În contextul reformei sistemului de pensii, autoritățile au în vedere măsuri pentru a combate munca „la negru” și a asigura o mai mare transparență în domeniul fiscal. Totuși, impactul acestei practici asupra veniturilor la pensie este deja resimțit de un număr mare de români, iar efectele vor continua să se facă simțite în anii următori.
