Românii repatriați din Orientul Mijlociu trăiesc un val de nemulțumire după o serie de zboruri organizate în condiții considerate de mulți drept nesatisfăcătoare. Oamenii au ajuns acasă cu un gust amar, reclamând faptul că au fost nevoiți să-și plătească singuri biletul de întoarcere și că autoritățile române nu s-au implicat suficient pentru facilitarea acestui proces. În timp ce țările europene au unele modele de gestionare, situația din România ridică semne de întrebare despre gestionarea fluxului de cetățeni blocați în zone de conflict sau pericol.
Nemulțumiri legate de cheltuieli și lipsa de sprijin oficial
Majoritatea românilor reveniți povestesc despre experiențe stresante și dezamăgitoare. În discuții transmise în direct pe rețelele sociale, aceștia afirmă că au fost nevoiți să suporte integral costurile transportului. Un bărbat a descris situația sa: „La un moment dat am fost anunțați că s-a închis spațiul aerian și nu aveam cum să plecăm. Agenția cu care am avut contract ne-a asigurat cazare și masă, dar timpul de așteptare și costurile suplimentare au fost pe seama noastră.”
O femeie a mărturisit că, în ciuda situației dificile, autoritățile române nu au intervenit: „Am făcut atac de panică, am plâns. Mâncare am avut pentru că ghidul ne-a fost sprijin, dar nu a existat nicio implicare din partea statului.” Mulți dintre cei care s-au întors spun același lucru: au fost nevoiți să investească bani, uneori și sume considerabile, pentru a ajunge în siguranță acasă. Aceasta în condițiile în care, în alte state europene, repatrierea este complet suportată de autoritățile statului sau realizată pe un model de împărțire a costurilor.
Reacția autorităților și controversele legate de responsabilitate
De la începutul operațiunilor de evacuare, întrebarea dacă statul român ar trebui să suporte integral aceste costuri a fost frecvent dezbătută. Jurnalistul Digi24 Cosmin Prelipceanu a comentat aceste situații, evidențiind că în multe state europene, cum ar fi Germania sau Franța, costurile pentru zborurile de repatriere sunt împărțite între bugetul de stat și cetățeni. În aceste cazuri, pasagerii achită biletul standard, diferența fiind acoperită din fondurile Uniunii Europene sau de alte mecanisme europene de sprijin.
Între timp, autoritățile române au primit critici vehemente. Mulți reclamă lipsa de comunicare și sprijin concret în timpul și după operațiunile de repatriere. Divergențele apar și în ceea ce privește modalitatea de evacuare, în condițiile în care, pentru cei fără bilete, singura variantă prioritară rămâne utilizarea avioanelor militare, care pot aduce în țară un număr limitat de persoane. În cazul unor mii de români blocați în Dubai sau Israel, această metodă devine dificil de aplicat.
Modul de gestionare a situației în context european
Situația din România generează astfel debate privind modelul de intervenție. Experți și jurnaliști explică că în Europa, de exemplu în Germania și Franța, repatrierea cetățenilor ocupă un loc important în politicile naționale și sunt susținute financiar, cel puțin parțial, de fonduri europene. Aceste modele sunt folosite pentru a evita situații în care cetățenii trebuie să suporte singuri costurile sau să suporte un stres inutil.
Pe de altă parte, în condițiile în care mulți români ajung acasă cu resursele epuizate, iar autoritățile nu sunt percepute ca sprijin eficiente, dezbaterile devin tot mai aprinse. În condițiile în care, în aeroporturile din țară, nemulțumirile au fost exprimate în mod clar, unii spun că această situație pune în lumină lacune grave în gestionarea crizei și în responsabilitatea publica.
Se pare tot mai clar că, indiferent de modelul folosit, gestionarea evacuărilor și repatriere trebuie să devină o prioritate națională pentru evitarea unei situații de această natură pe viitor. În timp ce patru avioane pline cu români se vor întoarce în aceste zile, dezbaterea despre cine și cum trebuie să suporte costurile continuă, iar opinia publică cere o schimbare de abordare.
Sursa: Digi24
