România a ratat ocazia de a planta aproape 18.000 de hectare de pădure prin fonduri europene destinate programului Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La puțin timp înainte de încheierea acestui mecanism de finanțare, țara noastră are în cont mai puțin de jumătate din această sumă, fiind împădurite doar circa 11.000 de hectare. Situația devine și mai critică în județul Ilfov, unde nu au fost utilizate fonduri europene pentru regenerarea pădurilor, deși zona are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea acestora.
Datorită acestor neîndepliniri, România trebuie să planteze încă 7.000 de hectare de pădure până la finalul perioadei de finanțare, altfel riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene. Cu toate acestea, la nivelul județului Ilfov situația este cu atât mai problematică, cu un singur copac plantat în afară de cele aflate în conservare, în condițiile în care doar 16% din suprafața zonei este acoperită de păduri. În ultimii ani, specialiștii și ecologiștii au atras atenția asupra faptului că împădurirea zonei din jurul Capitalei ar aduce beneficii majore pentru calitatea vieții, reducerea poluării și protecția solului, dar și pentru biodiversitate.
Unul dintre motivele principale pentru care fondurile europene nu au fost accesate pentru împădurire în Ilfov ține de interesele imobiliare din zonă. Terenurile din jurul Bucureștiului sunt percepute prioritar ca resurse pentru dezvoltare imobiliară, ceea ce face ca autoritățile locale și unii proprietari să fie reticenți în a le destina pentru proiecte de împădurire. În aceste condiții, lipsa inițiativelor de plantare și conservare în județ a fost justificată de factorii locali printr-o viziune a terenurilor ca resurse pentru investiții, ceea ce a blocat accesul la fondurile europene și posibilitatea de a dezvolta păduri funcționale.
Pentru a limita impactul acestei stagnări, noul Cod Silvic, aplicabil din 2025, a adus schimbări importante în gestionarea pădurilor din Ilfov. Legea interzice acum exploatarea forestieră comercială, permițând doar activități de îngrijire, regenerare și reconstrucție ecologică. Această măsură a fost binevenită și chiar considerată un pas înainte pentru conservarea biodiversității specifice zonei, însă rămâne de văzut dacă va fi suficient pentru a motiva autoritățile locale să devină mai proactive în împădurire.
În același timp, inițiative precum proiectul Centura Verde București-Ilfov – un proiect major pentru crearea unei bariere vegetale care să înconjoare orașul – sunt în plină derulare. În octombrie 2025 a fost semnat un protocol între Primăria Capitalei și Fundația Centura Verde, desfășurându-se pașii pentru elaborarea și implementarea planului, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare. Un comitet de coordonare, format din reprezentanți ai celor două entități, are acum mandatul de a stabili direcțiile strategice și de a urmări progresul proiectului, cu scopul de a transforma zona metropolitană într-un spațiu mai prietenos cu mediul.
Dincolo de inițiativele locale, tot mai mulți specialiști și organizații solicită acțiuni urgente pentru protejarea pădurilor din Ilfov, ultima redută verde a zonei, unde orice tăiere masivă sau degradare a ecosistemelor a devenit un motiv de îngrijorare. Perspectivele pentru următorii ani se îndreaptă spre un echilibru delicat între dezvoltarea urbană și nevoia de conservare a naturii, însă e clar că pentru a realiza o schimbare profundă va fi nevoie de o implicare continuă a autorităților și comunităților locale.
În acest context, promisiunile legate de crearea și refacerea pădurilor, precum și de protejarea zonei urbane prin centuri verzi, reprezintă pași în direcția unei reconcilieri între dezvoltare și sustenabilitate. Rămâne de urmărit dacă aceste măsuri vor conduce la un real progres, într-un moment în care conservarea naturii devine nu doar o necesitate, ci și o responsabilitate pentru întreaga societate.
Sursa: Buletin.de
