Conform Adevărul: România solicită o schimbare majoră la nivelul Uniunii Europene, pledând pentru eliminarea votului prin unanimitate în politica externă și adoptarea sistemului de majoritate calificată. Această inițiativă, susținută și de alte zece state membre, printre care Franța, Germania și Olanda, ar putea aduce avantaje semnificative țării noastre, în special în domeniile apărării și extinderii, conform unei analize realizate de politologul Sergiu Mișcoiu.
Principiul unanimității a fost o barieră majoră pentru România în trecut, în special în procesul de aderare la Spațiul Schengen, unde opoziția unor state membre a blocat deseori progresele. Expertul subliniază că, în contextul geopolitic actual, cu o Uniune Europeană extinsă și confruntată cu provocări globale complexe, menținerea acestui mecanism de decizie devine din ce în ce mai anacronică și ineficientă.
De ce votul prin unanimitate devine o frână pentru UE
Sistemul unanimității, conceput într-o epocă în care Uniunea Europeană avea un număr mai mic de state membre, presupunea o coeziune perfectă, greu de menținut în prezent. Cu o componență numeroasă, deciziile strategice pot fi blocate de interesele divergente ale unui singur stat, paralizând acțiunea comună.
Potrivit lui Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Creteil, această situație a dus la dezvoltarea unor mecanisme alternative, precum cooperarea avansată, însă politicile externe majore au continuat să fie dominate de abordările individuale ale statelor membre. Adoptarea votului prin majoritate calificată ar permite UE să acționeze mai rapid și mai eficient pe scena internațională.
„Acum, din punct de vedere istoric, votul acesta unanim corespundea unui mod de funcționare al unei comunități europene de dimensiuni mult mai mici… practicile unanimiste sunt văzute ca fiind din ce în ce mai greu de realizat, în special în ceea ce privește deciziile strategice”, explică Mișcoiu.
Ce câștigă România dacă se trece la majoritate calificată
Pentru România, care se confruntă cu provocări de securitate specifice flancului estic al NATO, o astfel de schimbare ar fi extrem de benefică. Posibilitatea de a modela mai eficient răspunsurile comune la amenințări și de a beneficia de o „pază mai eficace” din partea partenerilor europeni ar consolida securitatea națională.
De asemenea, Republica Moldova ar putea fi o mare beneficiară. România, în calitatea sa de susținător al integrării Republicii Moldova în UE, vede în eliminarea unanimității o șansă esențială pentru a preveni blocarea aderării din cauza opoziției unui singur stat. Aceasta ar putea influența pozitiv destinul țării vecine și ar consolida poziția sa pro-europeană.
Mișcoiu atrage însă atenția asupra posibilelor obstacole: „Temerea mea este că anumite state se vor opune acestei reforme… temerea mea este că această inițiativă, chiar dacă în fond ar fi una care ne-ar avantaja, inclusiv în ceea ce privește înlesnirea aderării Moldovei… s-ar putea ca acest lucru să nu reușească”.
Alte domenii care ar beneficia de pe urma flexibilizării mecanismelor decizionale includ investițiile militare, consolidarea capacității comune de apărare, schimbul de informații și reglementarea migrației. Există și un paradox: unele schimbări ar putea avantaja cetățenii individuali mai mult decât statele în ansamblu, prin facilitarea circulației, a muncii în străinătate sau a regimului pensiilor.
State precum Olanda sau Italia ar putea adopta poziții nuanțate, păstrând o marjă mai mare de decizie și un drept de veto în cazuri considerate cruciale, precum acceptarea noilor membri.
Sursa: Adevărul
