România poate deveni, în următorii ani, un punct strategic pe harta mondială a aprovizionării cu materiale esențiale pentru tehnologii avansate, într-o perioadă în care pământurile rare au devenit o moneda geopolitică de maximă importanță. Într-un context global în care China, SUA și alte mari puteri domină capacitățile de procesare și rafinare a acestor resurse, România și-a asumat o poziție ambițioasă: să fie parte activă nu doar în extracție, ci și în procesul de rafinare, acea etapă decisivă care controlează cine deține adevărata putere pe piață.
Feldioara, viitorul pol industrial al pământurilor rare
Recent, Ministerul Energiei a anunțat semnarea unui protocol de cooperare cu o companie americană listată pe NASDAQ, care vizează aducerea resurselor extrase din Groenlanda în România, pentru procesare în județul Brașov. “Rafinarea este veriga care decide cine controlează piața,” a declarat ministrul Bogdan Ivan. În plan, este crearea unui circuit complet: de la extracție, la rafinare și apoi consum industrial, într-un model integrat, rar întâlnit la nivel mondial.
Groenlanda, teritoriul cu un potențial uriaș în resursele de pământuri rare, ar urma să furnizeze materiile prime, însă România își propune să devină centru de rafinare, procesând pân’ la 50% din aceste materiale. Astfel, Feldioara ar putea să devină o platformă europeană de procesare, reducând dependența de Asia, unde peste 80% din capacitățile globale de rafinare sunt concentrate, și să atragă alte companii high-tech în jurul acestei infrastructuri. Aceasta nu ar fi doar o veste economică, ci și strategică, menită să securizeze aprovizionarea pentru tehnologia de ultimă oră.
Investiții pentru crearea unui hub tehnologic european
Cum se va finanța această viziune? Ministrul a menționat o sumă de până la 3 miliarde de euro, care ar putea fi investită pe o perioadă de până la 10 ani, în funcție de ritmul implementării. În pregătire sunt deja proiecte concrete, precum prelucrarea magneziului verde în Bihor, rafinarea cuprului la Hunedoara și extracția de grafen în Gorj, toate finanțate în mare parte din fonduri europene, pentru a transforma România într-un furnizor cheie pentru industrii precum microprocesoare, aviație, apărare și energie regenerabilă.
Mai mult, ministerul a recepționat o ofertă de colaborare cu compania canadiană Critical Metals Corp și Nuclearelectrica, pentru a înființa o capacitate de procesare ce ar putea ajuta România să devină furnizor de materiale pentru tehnologie de vârf, inclusiv pentru sectorul aerospațial și militar. În timp, aceste resurse, precum grafitul, pământurile rare sau materialele derivate, pot sprijini dezvoltarea unor tehnologii cruciale, de la vehicule electrice, turbine eoliene, până la sisteme de inteligență artificială și armament modern.
Recunoașterea resurselor unice și nevoia de industrie
Potrivit ministrului Ivan, România dispune de 16 din cele 32 de elemente critice pentru Uniunea Europeană, inclusiv unele resurse unice, regăsite doar aici sau în cel mult unul sau două state membre. Spre exemplu, grafitul de la Gorj are o importanță strategică, iar statul vrea acum să nu fie doar un simplu furnizor de resurse, ci un actor activ în procesul de transformare industrială.
În acest sens, guvernul anunță că va sprijini proiecte de valoare europeană, cu finanțări de până la 600 de milioane de euro, pentru prelucrarea și rafinarea de titan, cupru și grafen. Este o încercare de a crea o industrie locală puternică, capabilă să valorifice cu adevărat avantajele naturale ale României, nu doar ca resursă, ci ca un centru inovator și de producție pentru tehnologiile avansate de mâine.
Timpul și investițiile vor decide dacă această ambiție devine realitate. Însă, dacă planurile se materializează, România nu doar că va reduce dependența de exportul de materii prime, ci va deveni un jucător major pe piața globală a materialelor strategice, într-o eră în care controlul asupra lanțurilor de aprovizionare devine tot mai crucial pentru securitatea și suveranitatea economică.
