Conform Spotmedia.ro: România se confruntă cu o criză bugetară serioasă, dar studiul „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, lansat de Fundația Friedrich Ebert România, sugerează că austeritatea nu este singura soluție. Studiul, realizat de profesorul de economie Cornel Ban și de sociologul Cristian Pop, analizează deciziile fiscale ale guvernului Bolojan din 2025 și 2026 și propune trei direcții posibile pentru viitorul economic al țării.
Problema principală: deficitul mare și colectarea slabă
Studiul subliniază că deficitul bugetar al României, de peste 8,4% din PIB în 2025, este o problemă majoră. Totuși, autorii argumentează că rădăcina problemei nu este doar nivelul cheltuielilor publice, ci mai ales capacitatea redusă a statului de a colecta taxele existente. Veniturile bugetare se situează la aproximativ 32% din PIB, sub nivelul altor state din Europa Centrală și de Est.
Modelul economic bazat pe taxe reduse, consum, investiții externe și creditare a dus la deficite cronice și la o datorie publică în creștere, expunând România la riscuri externe. Un exemplu specific este decalajul de colectare a TVA, unde România pierde aproximativ 30% din veniturile potențiale. Dacșă ar reduce acest decalaj la nivelul Ungariei, veniturile suplimentare ar putea ajunge la 6,9 miliarde de euro anual, echivalentul a aproape 60% din bugetul educației. De asemenea, studiul arată că potențialul de colectare din impozitul pe profit este mult mai mare decât suma efectiv colectată.
Trei scenarii pentru viitorul fiscal al României
Studiul analizează trei scenarii posibile. Primul, deja implementat de Guvernul Bolojan, presupune austeritate, creșterea TVA și a accizelor, precum și înghețarea cheltuielilor. Deși acest scenariu a stabilizat situația pe termen scurt, autorii spun că are un impact negativ asupra veniturilor mici și medii, în timp ce finanțările pentru educație și cercetare sunt limitate.
Al doilea scenariu, inspirat de modelul din Europa Centrală, propune o reformă moderată. Aceasta include reformarea ANAF, introducerea unui impozit progresiv pe venit, extinderea bazei de impozitare a capitalului și impozitarea dividendelor. Pentru salariați, s-ar propune un impozit progresiv pe venit în trei trepte: 10% pentru salariile de până la 10.000 de lei, 16% pentru partea între 10.000 și 150.000 de lei și 21% pentru partea care depășește 150.000 de lei.
Al treilea scenariu, cel mai ambițios, se inspiră din modelele social-democrate nordice. Acesta propune reducerea diferenței dintre taxarea muncii și a capitalului, prin impozitarea mai consistentă a dividendelor, a câștigurilor de capital și a averilor mari. Acest scenariu ar implica majorări de taxe, dar ar fi conectat și la reducerea contribuțiilor sociale pentru veniturile mici și medii.
Concluzii și pașii următori
În esență, studiul evidențiază că succesul reformei fiscale depinde de o colectare îmbunătățită și de o distribuție mai echitabilă a poverii fiscale. Cornel Ban și Cristian Pop subliniază că România trebuie să decidă ce fel de stat vrea să fie. Decizia va afecta direct nivelul de trai al cetățenilor și direcția dezvoltării economice.
Sursa: Spotmedia.ro
