România a intrat în recesiune tehnică: Perspective îngrijorătoare pentru economie
România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat două trimestre consecutive de scădere. Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în trimestrul IV al anului 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul III. Deja, în trimestrul III, economia se micșorase cu 0,2% față de perioada anterioară. Această evoluție stârnește neliniște în rândul economiștilor și specialiștilor din domeniu.
Semne de alarmă în economie
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat gravitatea situației: „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație.” Potrivit acestuia, scăderea semnificativă din ultimul trimestru este o dovadă clară că prioritățile economice nu sunt bine gestionate. Deși pe parcursul întregului an 2025 economia a înregistrat o creștere de aproximativ 0,6%, recesiunea tehnică evidențiază o deteriorare rapidă a climatului economic.
Recesiunea tehnică este definită ca o scădere a PIB-ului timp de două trimestre consecutive, iar aceasta reflectă o încetinire a activității economice. Economiștii insistă că nu toate recesiunile conduc la crize severe; adesea, acestea sunt urmate de reveniri rapide, în funcție de politicile economice implementate.
Cauzele contracției economice
Principalul motor al economiei românești, consumul, a încetinit considerabil. Adrian Codirlașu a explicat că, după ani în care consumul a susținut creșterea economică, inflația de aproximativ 10% și creșterile salariale de doar 5% au avut un impact negativ asupra puterii de cumpărare. „Nu avea cum să nu se vadă în consum”, a punctat acesta. În aceste condiții, perspectivele de revenire sunt limitate, iar orice creștere viitoare ar depinde de investiții și de accesarea fondurilor europene.
Specialiștii avertizează că deficitul bugetar ridicat, corectat prin majorări de taxe, a afectat și mai mult consumul. Codirlașu subliniază că soluțiile pentru reducerea deficitului nu ar trebui să implice creșterea impozitelor, ci o abordare mai responsabilă față de cheltuielile publice.
Reacția autorităților
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al trecerii de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate. „România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție”, a afirmat acesta, subliniind că măsurile structurale necesare pentru o redresare economică durabilă sunt fundamentale.
Consilierul Victor Giosan a adăugat că recesiunile tehnice sunt frecvente în ciclurile economice, mai ales după perioade extinse de creștere accelerată. Totuși, chiar dacă România nu se află într-o criză profundă, perspectivele de creștere pe termen scurt sunt moderate și depind de politici fiscale eficiente.
Președintele Asociației CFA România a atras atenția asupra riscurilor de stagflație, o combinație între stagnare economică și inflație ridicată, o situație dificil de gestionat. Specialiștii susțin că este esențială capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile pentru a evita o deteriorare și mai accentuată a economiei.
România se află într-un moment crucial, iar deciziile economice de acum vor influența puternic viitorul economic al țării. Apelurile la reforme și măsuri adéquate sunt mai valoroase ca niciodată în acest context economic complex.
