Conform Descopera: România intră în Primul Război Mondial: o decizie istorică
Pe 14/27 august 1916, România marcă o cotitură majoră în istoria sa, intrând oficial în Primul Război Mondial. Decizia, adoptată după doi ani de neutralitate, a fost consfințită printr-un comunicat publicat în Monitorul Oficial din 15 august 1916, anunțând starea de război cu Austro-Ungaria.
Primul Război Mondial debutase pe 28 iulie 1914, declanșat de Austro-Ungaria prin declararea războiului Serbiei. În acest context, Regele Ferdinand, împreună cu guvernul condus de Ionel Brătianu, a optat pentru alăturarea României la Antanta, alături de Franța, Rusia și Marea Britanie.
Proclamația Regelui Ferdinand: chemare la unire
Intrarea României în război a fost marcată de o proclamație regală emoționantă, emisă pe 15/28 august 1916. Regele Ferdinand sublinia importanța momentului istoric pentru împlinirea idealului național de unire.
„Războiul care de doi ani a încins mai strâns hotarele noastre a sdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pe viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui”, se arăta în document.
Monarhul evoca spiritul înaintașilor și rolul lor în întemeierea Statului Român, subliniind misiunea generației sale de a desăvârși opera lor. „Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceiace Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă:unirea Românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul lui de veci”, continua proclamația.
Regele Ferdinand încuraja ostașii la luptă, invocând eroismul strămoșilor și speranța într-o Românie unită și liberă. „Români, Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui. Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei. Cu Dumnezeu înainte!”, se încheia mesajul adresat națiunii.
Consecințe și sacrificii: costul intrării în război
Imediat după declararea războiului, armata română a demarat operațiunile militare. Mobilizarea generală a început în noaptea de 14/15 august, iar trupele au atacat frontiera austro-ungară. Trupele aliate ruse au început să pătrundă pe teritoriul Dobrogei, unde au fost primite cu entuziasm de populație.
Concomitent, s-au înregistrat primele acțiuni de retorsiune din partea Puterilor Centrale. Vase austro-ungare au bombardat orașele românești de la Dunăre, precum Vârciorova, Turnu-Severin și Giurgiu. În noaptea de 15/16 august, Bucureștiul a fost ținta unui raid aerian, un Zeppelin și un avion aruncând bombe asupra capitalei, fără a provoca însă pagube semnificative.
Costul umanitar al participării României la Primul Război Mondial a fost unul dramatic. Conform datelor prezentate în 1921 de delegația română Comisiei de reparații, peste 300.000 de militari au decedat, iar 80.000 au fost răniți grav. Numărul civililor care și-au pierdut viața se ridica la nu mai puțin de 700.000, ca urmare a luptelor, dar și a bolilor și a condițiilor precare de trai generate de conflict.
Principesa Margareta, Custodele Coroanei României, sublinia pe 28 august 2016, la un secol de la intrarea țării în război, importanța memoriei istorice. „Primul Război Mondial este un moment definitoriu pentru România modernă şi contemporană. Fidelitatea cu care românii s-au adunat în jurul Coroanei a fost temelia luptei politice şi diplomatice a oamenilor de stat pentru recunoaşterea unirii provinciilor istorice şi consolidarea influenţei româneşti în Europa.”
România a participat la Primul Război Mondial între august 1916 și noiembrie 1917, reintrând în conflict pentru scurt timp în noiembrie 1918, înainte de Armistițiul de la Compiegne.
Evenimente semnificative marcate pe 14 august
Data de 14 august este asociată cu numeroase evenimente istorice. În 1688 s-a născut Frederick-Wilhelm I, regele Prusiei, cunoscut drept „regele soldat”. În 1867, s-a născut prozatorul și dramaturgul John Galsworthy, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
În domeniul artistic, în 1921 s-a născut regizorul de teatru Giorgio Strehler, iar în 1959 a încetat din viață pictorul Nicolae Dărăscu. De asemenea, 1956 marchează dispariția dramaturgului german Bertold Brecht, iar 1958 pe cea a savantului francez Frederic Joliot-Curie, laureat al Premiului Nobel.
Din sfera publicistică, în 1951 a decedat magnatul presei americane, William Randolph Hearst. În 1994, teroristul „Carlos Șacalul” a fost capturat, iar în 1996 a murit dirijorul de origine română Sergiu Celibidache.
Sursa: Descopera
