Uniunea Europeană accelerează investițiile în apărare, direcționând fonduri semnificative către proiecte de cercetare și dezvoltare. România are o oportunitate unică de a beneficia de aceste fonduri, dar succesul depinde de capacitatea de a acționa rapid și de a reforma structurile existente.
Comisia Europeană alocă 1,07 miliarde euro prin Fondul European de Apărare (EDF) pentru 57 de proiecte. Domeniile de interes includ drone, sisteme anti-drone, inteligență artificială, securitate cibernetică și integrare industrială. Pentru România, contextul actual este unul de execuție și o fereastră de oportunitate.
Geografic vorbind, România se bucură de un avantaj structural datorită poziției sale strategice, experienței NATO și nevoilor reale de înzestrare. Totuși, pentru a profita de aceste oportunități, este necesară o abordare proactivă.
Transparența, cheia succesului
Accesul la fondurile europene depinde nu doar de capacitatea tehnică, ci și de încredere, care este strâns legată de transparență. Deschiderea atrage parteneri, în timp ce opacitatea blochează colaborările. Proiectele europene cer colaborare amplă, implicând universități, start-up-uri și companii mari.
România, deși are idei, se confruntă cu dificultăți în implementare. Este necesar să se înființeze unități dedicate pentru scrierea de proiecte, echipe mixte, mecanisme rapide de decizie și un leadership stabil. Structurile administrative lente împiedică obținerea fondurilor EDF.
Viteza ca factor strategic
Calendarul european nu așteaptă. Apelurile competitive vin rapid, iar consorțiile se formează la fel de repede. Reacția tardivă conduce la roluri minore în proiecte. România trebuie să treacă de la reacție la inițiativă.
Este necesară construirea unui ecosistem care să conecteze industria, cercetarea și start-up-urile, cu sprijinul statului. Exemplele din vest arată că statul joacă un rol important de orchestrator.
Romarm între reformă și interferențe
Noua formulă de organizare a ROMARM oferă un punct de plecare favorabil, cu accent pe proiectele europene și parteneriate. ROMARM are potențialul de a deveni un integrator național de proiecte EDF și un vector de modernizare industrială. Cu toate acestea, există riscul interferenței politice care ar putea bloca activitatea.
Lipsa de continuitate și intervențiile politice au afectat capacitatea reală de acțiune. Industria de apărare are nevoie de stabilitate și de o strategie pe termen lung.
Documentele strategice ale României trebuie implementate coerent. Prioritățile de înzestrare nu trebuie să se schimbe frecvent. Este nevoie de priorități clare pe tehnologii critice, alocare de resurse corelată cu aceste priorități și coordonare între Ministerul Apărării și Ministerul Economiei.
România trebuie să aleagă între a construi un ecosistem relevant sau a rămâne un simplu spectator. Fondurile europene expun problemele interne, iar adaptarea rapidă este crucială.
Start-up-urile și IMM-urile trebuie atrase în acest joc. Ministerul Apărării ar trebui să dezvolte programe de acces pentru start-up-uri tech, firme din dual-use, AI și securitate cibernetică, oferind granturi, mentorat și acces la infrastructură.
România a participat constant la European Defence Fund în perioada 2021-2025. Entitățile românești au fost implicate în proiecte, dar au avut adesea rol de parteneri, nu de coordonatori. Numărul de proiecte coordonate de România este redus.
