România a înregistrat o ușoară creștere a poziției sale relative în Uniunea Europeană,Indicatorul PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC), esențial pentru evaluarea performanței economice comparabile între state, a ajuns în 2025 la 78% din media europeană, față de 77% în anul precedent. Această evoluție, deși modestă, indică un progres în încercarea de a reduce decalajele economice față de celelalte state membre ale Uniunii, un proces de durată și extrem de complex.
România, locul 22 în clasamentul PIB-ului per capita la PPC în UE
Pe lângă evoluția procentuală, poziția României în clasamentul european a rămas relativ stabilă, ocupând în continuare locul 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Acest fapt plasează țara noastră într-un tablou mai larg al diferențelor economice din interiorul Uniunii, în care statele din Europa de Vest își mențin pozițiile superioare, în timp ce cele din Europa Centrală și de Est, precum România, încearcă să reducă decalaje.
Progresul în ultimul deceniu: recuperări și obstacole
În ultimul deceniu, România a făcut pași importanți spre îmbunătățirea nivelului său de trai și a performanței economice. În 2013, indicatorul se afla în jur de 60% din media UE, ceea ce înseamnă că, pe parcursul acestor ani, economisirea și reformele structurale, precum și absorbția fondurilor europene, au început să dea rezultate.
Este important de menționat însă că, deși procentele pot părea mici, acestea reprezintă o creștere reală în nivelul de resurse și potențial de consum al populației. În acești ani, România a implementat o serie de reforme menite să îmbunătățească mediul de afaceri, să stimuleze investițiile și să atragă fonduri europene, toate contribuind la accelerarea creșterii economice.
Pentru a înțelege mai bine evoluția, trebuie remarcat faptul că, în 2013, PIB-ul per capita în PIB PPC era cu aproape 20 de puncte procentuale în urmă față de media UE, iar în 2025 această diferență s-a redus la 22 de puncte. Astfel, procentual, țara noastră a reușit să „recupereze” o parte din decalaj, dar procesul rămâne absorbit de provocările structurale care persistă.
Perspective și provocări în continuare
Chiar dacă aceste progrese sunt importante, ele nu pot masca poziția relativ încă fragilă a economiei românești. Este nevoie de investiții pe termen lung, de reforme structurale și de politici sustenabile pentru ca România să‐și reducă semnificativ decalajul față de media europeană. O provocare majoră este și impactul economic al transiției către economiile digitale și verzi, care poate aduce noi oportunități, dar și noi riscuri.
În plus, pentru ca România să își susțină creșterea, trebuie să valorifice mai eficient potențialul educației, infrastructurii și capitalului uman, adică să asigure include o creștere economică durabilă, care să se reflecte direct în salarii și standard de viață. De asemenea, accesul la fondurile europene și reformele birocratice trebuie accelerate pentru a maximiza beneficiile.
Pe termen scurt, rămâne de urmărit dacă tendința de apropiere de media europeană va continua și în următorii ani, sau dacă vor apărea noi obstacole ce pot întârzia această convergență. În orice caz, ciocnirea cu cele mai propice politici și reforme va decide ritmul în care România poate reduce decalajele și poate deveni o economie mai competitive și mai echilibrată în cadrul Uniunii.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
