Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% în ședința din 7 aprilie, invocând presiuni dezinflaționiste, dar și riscuri inflaționiste asociate crizei din Orientul Mijlociu. Decizia vine pe fondul unei încetiniri a inflației, dar și a incertitudinilor legate de evoluțiile economice interne și externe.
Un context economic volatil
Rata anuală a inflației a continuat să scadă în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 a stagnat la începutul anului, înregistrând o ușoară scădere în primele două luni, atingând 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Creșterea prețurilor la combustibili, determinată de conflictul din Orientul Mijlociu, este de așteptat să accelereze inflația în trimestrul al doilea.
Datele recente indică o ușoară revenire a activității economice în primul trimestru al anului 2026, dar cu o nouă reducere a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au prezentat scăderi anuale semnificative, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a continuat să scadă. Producția industrială a înregistrat o contracție puternică, iar exporturile de bunuri și servicii au scăzut. Deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se diminueze.
Perspectivele BNR și anticipațiile analiștilor
BNR anticipează o creștere a ratei anuale a inflației în perioada martie-iunie 2026, din cauza majorării prețurilor la combustibili și a efectelor de bază nefavorabile. Consolidarea bugetară inițiată în 2025 ar putea genera presiuni dezinflaționiste suplimentare. Totuși, incertitudinile persistă în legătură cu măsurile fiscale viitoare și se mențin riscurile generate de războiul din Orientul Mijlociu, care pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și activitatea firmelor.
Erste Group consideră puțin probabilă o majorare a dobânzii, dar anticipează ca BNR să amâne prima reducere a dobânzii până la ultima ședință din acest an, în noiembrie. Această perspectivă se bazează pe așteptările unei inflații mai ridicate și pe evoluțiile economice complexe.
Măsuri de contracarare a efectelor negative
Absorbția și utilizarea fondurilor europene, în special cele din cadrul PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Este crucială și implementarea reformelor structurale și a tranziției energetice.
Președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul Ilie Bolojan și președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu au comentat public decizia BNR până la acest moment.
