Uniunea Europeană face un pas decisiv spre reducerea dependenței de sectorul semi-conductoare dominat de Statele Unite și Asia, lansând cel mai ambițios proiect european dedicate dezvoltării și producției de cipuri. Valoarea totală a inițiativei depășește 2,5 miliarde de euro, iar România își aduce contribuția, prin implicarea Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica din București, poziționându-se astfel ca un actor strategic în segmentul tehnologic de cea mai mare importanță pentru securitatea și economia continentului.
### Nanotehnologii de ultimă generație pentru independența tehnologică
Proiectul, denumit NanoIC, reprezintă un pas major în direcția creării unei infrastructuri europene de cercetare și testare a chipurilor avansate. În cadrul inaugurării, desfășurată recent la centrul IMEC din Leuven, Belgia, oficiali europeni, lideri regionali și reprezentanți ai industriei și ale cercetării au asistat la demonstrarea unei facilități fără precedent pentru parcursul european în domeniul semiconductorilor.
NanoIC este prima instalație europeană care utilizează tehnologia de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), o tehnologie esențială pentru fabricarea semiconductoarelor cu cele mai mici și performante tehnologii, sub pragul de doi nanometri. Aceste cipuri sunt cruciale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, a vehiculelor autonome, a sistemelor medicale de înaltă performanță și, nu în ultimul rând, pentru viitoarele rețele 6G. În contextul unei creșteri accentuate a cererii globale de semiconductori, acest proiect european răspunde întrebării strategice privind autonomia producției de componente esențiale.
Investiția totală, de 2,5 miliarde de euro, reunește fonduri europene, financiare naționale și resurse industriale, în special de la companii precum olandezul ASML, unul dintre cei mai mari producători de echipamente pentru fabricația de cipuri. Această colaborare public-privat este considerată fundamentală pentru atingerea obiectivelor europene de dezvoltare a unui sector de elicoptere extrem de competitiv și inovator.
### România, parte activă în lanțul european al semiconductorilor
Participarea României în acest proiect major se concretizează prin implicarea Centrului pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie din cadrul Politehnicii București, parte a unei rețele europene ce include instituții din Franța, Germania, Finlanda și Irlanda. Această colaborare nu doar că plasează România în auza unor cercetări de vârf, dar le oferă și oportunitatea de a contribui direct la dezvoltarea tehnologică, având acces la infrastructură de cercetare la scară aproape industrială.
Prezența Politehnicii în această inițiativă reprezintă o șansă unică pentru cercetători și companii locale pentru a testa designuri și procese înainte de a trece la producția în serie. În plus, această participare contribuie la formarea și atragerea de talente, fiind esențială într-un domeniu în plină expansiune, în care Europa încearcă să recupereze decalajul față de marile puteri tehnologice.
### De la laborator la scală industrială, pentru un avantaj competitiv
NanoIC funcționează după modelul accesului deschis, ceea ce înseamnă că start-up-urile, companiile mici și medii, cercetătorii și marile corporații pot folosi facilitatile pentru a testa tehnologii și designuri înainte de implementarea comercială. Această abordare democratizează inovația și accelerează ciclul de dezvoltare, creând un avantaj competitiv pentru întregul ecosistem european al semiconductorilor.
Inițiativa „Chips for Europe”, implementată prin proiecte precum NanoIC, face parte din strategia europeană de a reduce dependența de furnizorii din afara Europei, în condițiile în care cererea pentru cipuri crește rapid o dată cu avansul tehnologic. În total, cele cinci linii-pilot – printre care se numără FAMES, APECS, WBG și PIXEurope – însumează o investiție de aproape 3,7 miliarde de euro, menită să consolideze poziția Europei în lanțul global de aprovizionare cu semiconductori, vital pentru comerțul și securitatea tehnologică a continentului.
Pe măsură ce aceste infrastructuri devin operaționale, perspectivele pentru industria europeană de semiconductori sunt promițătoare, oferind soluții pentru a diminua vulnerabilitățile generate de crize precum cea din ultimii ani și asigurând un viitor în care Europa poate deveni un jucător independent și inovator pe scena globală a tehnologiei.
