România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, potrivit unor date recente. Doar 17,8% dintre români au folosit inteligența artificială în 2025, în timp ce media europeană se situează la 32,7%. “Suntem în urmă… sau doar mai sceptici?” se întreabă o persoană care a făcut publice aceste informații. “Lipsă de acces sau lipsă de interes? Cine educă România digitală?”
Persoana care a adus în discuție această problemă este o figura activă în societatea civilă și tehnologică din România, cunoscută pentru implicarea în promovarea tehnologiei și inovației în țară. Prin postarea sa, aceasta a atras atenția asupra unei probleme majore cu care se confruntă România în contextul european: adoptarea și utilizarea inteligenței artificiale.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, situația României este cu atât mai îngrijorătoare. Țări precum Danemarca, Estonia și Malta au rate de adoptare a inteligenței artificiale generative mult mai ridicate, de peste 46%. Această diferență subliniază nevoia unei strategii mai eficiente pentru promovarea și implementarea tehnologiilor avansate în România.
În contextul actual, este important de discutat și despre cauzele care conduc la această situație. Lipsa de acces la tehnologii sau lipsa de interes din partea populației pot fi doar câteva dintre motivele care explică poziția României în clasament. În același timp, este esențial să se identifice soluții pentru a educa și a stimula interesul pentru tehnologie în rândul românilor, astfel încât țara să poată recupera decalajul față de statele europene mai avansate.
Pentru a schimba această realitate, inițiativa privată și eforturile guvernamentale trebuie să meargă mână în mână pentru a crea programe de educație digitală și pentru a promova adoptarea tehnologiilor inovatoare în sectoarele cheie ale economiei. De asemenea, este crucial să se stimuleze dezvoltarea de proiecte și produse bazate pe inteligență artificială, care să poată fi integrate în diverse domenii, de la sănătate și educație la finanțe și transporturi.
În următoarea perioadă, se așteaptă ca autoritățile și factorii de decizie din România să ia măsuri concrete pentru a remedia această situație. Prin implementarea unor politici coerente și a unor strategii de promovare a tehnologiilor avansate, România ar putea căpăta un nou impuls pentru a recupera decalajul față de țările europene și pentru a deveni un actor relevant pe scena tehnologică europeană. Speranța este că, prin eforturi comune și prin conștientizarea importanței inteligenței artificiale, România va reuși să își schimbe trajectoria și să devină o țară mai digitalizată și mai competitivă în viitorul apropiat.
