Conform Descopera: Peste două treimi dintre români se confruntă cu gânduri intense legate de mâncare, chiar și atunci când nu le este foame, indică un studiu recent. Aceste impulsuri persistente pot avea un impact negativ asupra vieții sociale, stării mentale și sănătății fizice.
Gânduri persistente la mâncare, chiar și în lipsa foamei
Un sondaj realizat pe un eșantion de 1.319 respondenți arată că 71% dintre aceștia se gândesc frecvent la mâncare, indiferent dacă le este foame sau nu. Pentru un procent semnificativ de 27% dintre participanți, aceste gânduri sunt prezente „des” sau „foarte des”.
Doar 17% dintre românii care au aceste gânduri legate de alimentație le consideră o problemă de voință. Majoritatea, respectiv 33%, le asociază cu stresul, emoțiile negative sau mediul înconjurător. Fenomenul, cunoscut sub numele de „Zgomot alimentar”, a fost definit științific anul trecut în revista „Nutrition & Diabetes”.
Mâncatul emoțional, o realitate frecventă
Studiul scoate în evidență și o tendință crescută de a mânca pe fond emoțional. Aproximativ 21% dintre respondenți recunosc că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente. Mai mult, 77% dintre participanți declară că mănâncă, cel puțin ocazional, ca răspuns la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală.
Doar 39% dintre români afirmă că mănâncă predominant atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% dintre ei, mâncarea reprezintă o formă de consolare.
Vinovăție și mecanisme de compensare
Un aspect îngrijorător relevat de studiu este sentimentul de vinovăție. 7 din 10 români se simt frustrați, vinovați sau regretă după ce au mâncat mai mult decât și-au propus. Pentru a compensa aceste episoade, o parte dintre aceștia apelează la diverse metode: restricții alimentare (21%), sport suplimentar (14%), omiterea altor mese (14%) sau auto-critică și reproșuri mentale (12%). Doar un procent mic de 6,7% dintre respondenți resimt plăcere după ce au depășit cantitatea planificată de mâncare.
Expunerea constantă la stimuli alimentari contribuie, de asemenea, la această situație. 37% dintre respondenți se simt expuși des sau foarte des la imagini, reclame și conținut vizual cu mâncare într-o zi obișnuită.
Declanșatori și presiuni legate de aspectul fizic
Principalul declanșator al poftei de mâncare, conform studiului, este mirosul alimentelor. Acesta este urmat de vitrinele și rafturile din magazine (10%) și de reclamele TV sau online (7%).
Peste jumătate din respondenți, mai exact 53%, simt, cel puțin uneori, presiune legată de aspectul fizic înainte de vacanța la mare sau la piscină, iar pentru 23% această presiune este resimțită des sau foarte des. În sezonul estival, aproape jumătate dintre români (48%) se abțin de la dulciuri și tentații alimentare înainte de vacanță, 19% intensifică activitatea fizică, 14% își propun să slăbească „câteva kilograme”, iar 8% apelează la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.
Studiul se desfășoară pe fondul unei realități alarmante: România se confruntă cu o rată ridicată de obezitate. Potrivit raportului World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții din țară trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se încadrează în categoria supraponderală și obezitate.
În ciuda încercărilor de a adopta un stil alimentar mai echilibrat – 51% dintre români au încercat să mănânce mai sănătos sau au ținut dietă în ultimul an – doar un procent foarte mic a solicitat sprijin specializat. Astfel, doar 3% au apelat la medic, 3% la nutriționist, 1% la psiholog sau terapeut, iar 4% la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv farmacoterapie.
Sursa: Descopera
