România se confruntă cu o inflație record în Uniunea Europeană și cu o scădere accentuată a puterii de cumpărare, conform datelor economice recente. Scumpirile la alimente au atins cote alarmante, iar consumul și investițiile bugetare au înregistrat un regres semnificativ. Măsurile economice implementate de Guvernul BOLOJAN par să fi amplificat dificultățile economice cu care se confruntă țara.
Inflația, un coșmar pentru români
La începutul anului 2026, România conduce clasamentul inflației în UE, atât la nivel general, cât și în ceea ce privește prețurile alimentelor. Rata anuală a inflației a atins 8,3% în februarie 2026, de aproape patru ori mai mare decât media europeană de 2,1%. Următoarele țări clasate, Slovacia și Croația, înregistrează valori mult mai mici, de 4,0%, respectiv 3,9%.
În ianuarie 2026, inflația alimentară a ajuns la 7,6% în România, în timp ce media europeană a fost de doar 2,5%. Estonia și Grecia, deși au înregistrat inflații mai mari decât media UE, au fost totuși mult sub nivelul înregistrat în țara noastră, cu 6,1%, respectiv 4,7%. Aceste cifre indică o deteriorare semnificativă a nivelului de trai pentru cetățenii români.
Alimentele, mai scumpe ca niciodată
Evoluția prețurilor la alimente arată o creștere constantă începând cu vara lui 2025. După o perioadă de stabilitate la începutul lui 2024, cu chiar două luni de ieftinire, prețurile au început să crească din nou în a doua jumătate a anului. În 2025, inflația alimentară a urcat de la 4,3% în ianuarie și februarie la 8,9% în august.
Chiar și după o ușoară corecție, prețurile au rămas ridicate până la începutul lui 2026, cu 7,6% în ianuarie. Aceasta înseamnă că românii plătesc mai mult pentru coșul zilnic de cumpărături, ceea ce afectează direct puterea de cumpărare și capacitatea de a face față cheltuielilor.
Puterea de cumpărare, în picaj
Datele privind consumul și investițiile confirmă încetinirea economiei românești. Consumul, care era încă în creștere la începutul lui 2025, a intrat pe un trend descendent din august, ajungând la -6,2% în februarie 2026. Investițiile finanțate din bugetul de stat au scăzut dramatic, cu o reducere de 55% în primele două luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Scăderea puterii de cumpărare este vizibilă și în cazul veniturilor salariale și al pensiilor. Câștigul salarial mediu net a intrat pe teritoriul negativ din iulie 2025, iar puterea de cumpărare a pensiilor a suferit o prăbușire spectaculoasă începând cu septembrie 2025. Pensiile, care înregistrau creșteri semnificative în 2024 și în prima parte a lui 2025, au scăzut brusc sub zero, indicând o erodare severă a valorii acestora în raport cu nivelul general al prețurilor.
În februarie 2026, puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut cu 8,3%.
