Conform HotNews: Pacienții români, principalii finanțatori ai sistemului de sănătate prin plăți directe
Povara financiară suportată direct de populație atunci când are nevoie de un serviciu medical rămâne ridicată în România. Aproape 28% din cheltuielile sistemului de sănătate provin din surse private, incluzând aici plăți din buzunar, abonamente de sănătate sau asigurări private. Plățile directe efectuate de pacienți constituie a doua cea mai importantă sursă de finanțare a sistemului medical, după contribuțiile obligatorii la asigurările de sănătate (CASS).
Aceste concluzii alarmante sunt prezentate în raportul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, ediția a II-a, realizat de Academia de Studii Economice (ASE) cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Studiul subliniază o realitate dură pentru mulți cetățeni care se confruntă cu costuri neprevăzute pentru îngrijirea medicală.
De unde provin fondurile pentru sănătate
Anul trecut, numărul românilor care au plătit contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) a depășit, în premieră, pragul de 50% din populație, ajungând la 9.664.268 de persoane. Ponderea banilor colectați din CASS în finanțarea sistemului de sănătate a crescut de la 42,5% în 2023 la 51,2% în 2025.
Acest avans contrazice percepția publică larg răspândită conform căreia veniturile din CASS ar depăși necesarul sistemului. În realitate, contribuțiile obligatorii acoperă doar aproximativ jumătate din cheltuielile curente cu sănătatea, iar potențialul de finanțare al acestei surse este încă incomplet valorificat, conform autorilor studiului.
Structura fondurilor pentru Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate în 2025 arată astfel: venituri din CASS au totalizat 65.461.609.000 lei (51,15%), subvenții de la buget – 6.398.557.000 lei (5%), taxa clawback – 5.997.714.000 lei (4,69%), bugetul Ministerului Sănătății – 12.449.346.855 lei (9,73%), bugetele altor ministere – 1.162.735.744 lei (0,91%), bugete locale – 636.282.152 lei (0,5%), asigurări private – 633.000.000 lei (0,49%), abonamente de sănătate – 1.439.055.000 lei (1,12%) și plăți directe din buzunar (out of pocket) – 33.638.073.042 lei (26,28%).
Plățile directe domină, alături de CASS
Concluzia principală a raportului este că povara financiară suportată direct de populație pentru serviciile medicale rămâne semnificativă. Aproape 28% din totalul cheltuielilor pentru sănătate provin din surse private, prin plăți din buzunar, abonamente sau asigurări private. Plățile directe ale pacienților continuă să fie a doua sursă de finanțare a sistemului, după CASS.
Cele mai mari sume direcționate prin aceste plăți se referă la medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv cele stomatologice. Valoarea plăților directe din buzunarul pacientului în 2025 este estimată la 33,64 miliarde de lei, o creștere de aproximativ 13,4% față de 29,66 miliarde de lei în 2023. Ponderea acestor plăți în cheltuiala totală cu sănătatea a scăzut ușor, la 26,28% în 2025, față de 29,9% în 2023.
Această evoluție, deși un semnal pozitiv, nu elimină îngrijorarea, deoarece nivelul plăților directe rămâne ridicat, plasând România printre țările europene cu o povară financiară considerabilă pentru pacienți. În același timp, valoarea abonamentelor de sănătate a crescut cu aproape 50% față de 2023, ajungând la 1,44 miliarde de lei, iar asigurările private au urcat la 633 de milioane de lei, înregistrând o creștere de peste 38%. Împreună, aceste forme de finanțare privată reprezintă doar 1,61% din totalul cheltuielilor cu sănătatea.
Bugetul de stat, mai puțin implicat direct în sănătate
Subvențiile de la bugetul de stat către Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate au scăzut cu 28,4% în 2025 comparativ cu 2023, ajungând la 6,40 miliarde de lei. Implicit, ponderea acestora în cheltuielile totale cu sănătatea s-a redus de la 9,0% la 5,0%.
Efectele neprevăzute ale reformei sistemului de sănătate
Sistemul medical menține 23 de categorii de persoane exceptate de la plata CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate, reprezentând 6,46 milioane de persoane. Autorii raportului recomandă ca protecția acestor categorii vulnerabile să fie finanțată explicit din bugetul de stat, pentru a nu eroda veniturile fondului de asigurări de sănătate prin exceptări.
Un efect secundar al reformei din anul trecut, prin care 8 categorii au fost eliminate din rândul asiguraților exceptați, este creșterea numărului de persoane neasigurate la 2,92 milioane, cu 511.000 mai mult față de 2024. Peste 95% dintre aceștia au sub 60 de ani, sugerând că fenomenul afectează populația activă, nu categoriile vulnerabile care rămân protejate. Asigurarea voluntară în sistemul CASS a înregistrat o aderență modestă, doar 4,6% dintre foștii coasigurați optând pentru plata contribuției, iar în total, 327.351 de persoane plătesc voluntar CASS.
Sursa: HotNews
