România se pregătește pentru trecerea la ora de vară, eveniment care va avea loc în noaptea dintre 28 și 29 martie 2026, când ceasurile vor fi dat cu o oră înainte, ora 3.00 devenind ora 4.00. Această schimbare nu este o presiune nouă în calendar, ci un obicei cu rădăcini adânci în istoria modernă, având ca scop principal economisirea energiei electrice prin alinierea mai eficientă cu lumina naturală. Deși practicat de peste un secol, acest sistem sfârșește prin a fi subiect de discuții aprinse în rândul specialiștilor, politicienilor și cetățenilor, fiind totodată și o tradiție care polarizează opiniile.
Originea ideii, de la Benjamin Franklin la începuturile sale nemțești
Conceptul orei de vară are o poveste mai complexă și mai veche decât mulți cred. În 1784, celebra personalitate a științei, Benjamin Franklin, a sugerat pentru prima dată adaptarea programului zilnic în timpul verii pentru a economisi uleiul utilizat la lumânări și lămpi. În esență, el propunea să „profităm de lumina naturală pentru a reduce consumul de resurse energetice”. Aceasta a fost însă mai mult o observație amuzantă și teoretică, nu o propunere oficială.
Primul pas concret spre practică a fost făcut în 1907, de un constructor britanic, William Willett, care a publicat un pamflet în care propunea adăugarea a 20 de minute la programul zilei din aprilie, și apoi ajustarea în septembrie. În 1908, încercarea de a impune această regulă în Marea Britanie a fost respinsă, însă ideea a continuat să fie discutată, fiind inspirată și de un alt pionier, neo-zeelandezul George Hudson, în 1898, pentru a adapta activitățile umane la lumina naturală.
Primele experimente și răspândirea ora de vară pe glob
Primii care au implementat oficial ora de vară au fost germanii, în timpul Primului Război Mondial, în 1916. Motivul principal fusese dorința de a conserva resursele energetice în vremurile de criză, și această măsură a fost apoi adoptată și în alte țări europene precum Belgia, Franța, Italia, Norvegia sau Suedia. În același an, și Marea Britanie a introdus această practică, apoi și Statele Unite, în 1918, dar cu un succes temporar, întrucât după război mulți au considerat-o problematică, mai ales fermierii, și s-a renunțat la ea în anii următori.
De-a lungul timpului, aplicarea orei de vară a fost fluctuantă în Statele Unite, în funcție de decizii locale, până în 1966, când a fost stabilizată la nivel federal. În același timp, unele țări de la tropice și de la Ecuator nu au adoptat această schimbare, datorită faptului că variațiile de lumină naturală nu sunt semnificative. În ceea ce privește China și Japonia, ambele au ales să nu implementeze această ajustare, preferând să rămână la ora standard pe tot parcursul anului.
Controverse și perspective de viitor
În România, trecerea la ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, apoi întreruptă și reluată de mai multe ori. Forma actuală, disponibilă din 1997, stabilește începutul orei de vară în prima duminică a lunii aprilie și sfârșitul în prima duminică a lunii octombrie. În ciuda avantajelor percepute legate de economia de energie și beneficiile pentru activitățile în aer liber, practicarea acestui sistem a fost dintotdeauna subiect de controverse. Criticii susțin că abruptul schimb de ceasuri afectează sănătatea, ritmul biologic și provoacă agitație socială.
În ultimii ani, discuțiile despre abolirea orei de vară au câștigat teren în mai multe țări, inclusiv în Uniunea Europeană, unde se analizează posibilitatea de a abandona această practică în beneficiul unui program fix pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, decizia finală va depinde, în ultimă instanță, de echilibrul între beneficiile economice și cele sociale, sănătatea publică și ajustărilelege de climat.
Trecerea la ora de vară rămâne, așadar, o tradiție vie, cu rădăcini adânci în istorie, dar și un subiect viu de dezbatere, cu perspective de schimbare în viitorul apropiat. România, alături de alte state, va trebui să decidă dacă continuă această practică sau dacă va urma noile tendințe de renunțare, în funcție de beneficiile și dezavantajele relevante pentru societate și mediu.
Sursa: Mediafax
