România intră în ultimele ore înainte de schimbarea orei, moment în care ceasurile vor fi date înainte cu o oră, marcând startul sezonului estival și, implicit, trecerea la ora de vară. Această modificare, aparent simplă, va avea efecte ce depășesc câteva minute de somn mai puțin, afectând ritmul biologic al organismului și sănătatea populației, avertizează specialiștii.
Schimbarea orei – o mică perturbare cu repercusiuni complexe
Deși ajustarea la ora de vară durează, în general, câteva zile, efectele sale asupra organismului pot fi semnificative. Ritmul circadian, ceasul intern care reglează somnul, starea de veghe, producția hormonală și nivelul de energie, suferă perturbări atunci când schimbăm ora. Potrivit cercetărilor în domeniu, majoritatea oamenilor reușesc să se adapteze în jur de o săptămână, însă pentru unii, această perioadă poate dura mult mai mult, chiar săptămâni sau luni, după cum explică Jeffrey Kelu, cercetător specializat în ritmuri circadiene la King’s College London.
Această ajustare poate fi și mai dificilă pentru cei care suferă de anumite afecțiuni sau au un stil de viață cu program flexibil. În plus, schimbarea ora legală influențează nu doar rutina personală, ci și modul în care organismul procesează lumina naturală, factor esențial pentru menținerea unui ritm circadian sănătos.
Avantajele și riscurile asociate cu schimbarea la ora de vară
Principala motivație pentru trecerea la ora de vară ține de eficiența utilizării luminii solare. Zilele devin mai lungi, oferind mai mult timp pentru activități în aer liber și economisind energie electrică. Totuși, această expansiune a luminii naturale nu este lipsită de efecte adverse. Lumina după-amiezei inhibă producția de melatonină, hormonul responsabil pentru inducerea somnului. Astfel, chiar dacă zilele sunt mai lungi, mulți oameni pot întâmpina dificultăți în a adormi, ceea ce duce la o calitate scăzută a somnului și la oboseală cronică.
Specialiștii recomandă, în această perioadă, reducerea expunerii la lumină electronică înainte de culcare și crearea unui mediu de somn cât mai întunecat și liniștit. Este un simplu, dar eficient, pas pentru a minimiza efectele negative ale acestei schimbări și pentru a-i ajuta pe oameni să se adapteze mai repede la noul program.
Impactul pe termen scurt și discuțiile legate de eliminarea schimbării sezonale a orei
Efectele asupra sănătății nu se opresc la dificultățile de adaptare. Studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară, pot crește incidentele rutiere și accidentele domestice, pe fondul somnului dezechilibrat și al oboselii. Mai mult, perturbarea ritmului circadian a fost asociată cu un risc mai mare de afecțiuni cardiovasculare, diabet și obezitate. În plus, episoade depresive sau creșteri ale tensiunii arteriale pot fi frecvente în această perioadă.
În context european, discuția privind eliminarea schimbării orei este veche, însă până în prezent, nicio țară nu a reușit să implementeze definitiv o soluție. În 2018, Comisia Europeană a propus renunțarea la această practică, bazându-se pe rezultatele unei consultări publice în care 84% dintre răspunsuri s-au pronunțat pentru abolirea schimbării sezoniere. Însă, divergențele între statele membre au blocat această decizie, iar calendarul pentru o transformare majoră continuă să fie incert. Unii cercetători susțin că ora standard, considerată mai benefică pentru sănătate, trebuie menținută, pentru că asigură o expunere mai bună la lumina naturală în prima parte a zilei – un factor esențial în reglarea corectă a ceasului intern.
În aceste condiții, trecerea la ora de vară rămâne, pentru moment, o tradiție mai mult simbolică decât una fundamentată pe beneficii certe pentru sănătate sau eficiență energetică. Rămâne de văzut dacă dezbaterea va duce, în viitorul apropiat, la o schimbare legislativă, sau dacă România și restul Europei vor continua să adapteze societățile lor la această rutină sezonieră, cu toate implicațiile ei. În timp ce zilele devin din ce în ce mai lungi și serile mai luminoase, întrebarea rămâne dacă beneficiile pentru timpul liber și activitatea în aer liber vor compensa, pe termen lung, riscurile pe care le poate aduce o ajustare atât de simplă, în aparență, dar complexă în fundal.
Sursa: Descopera
