Inteligența artificială, prezentă în toate aspectele vieții noastre, devine preocupare națională și europeană
Din ce în ce mai mult, inteligența artificială (AI) nu mai este un subiect rezervat cercetătorilor din Silicon Valley sau un termen abstract pentru specialiști în tehnologie. Este, de fapt, o realitate palpabilă și omniprezentă în viața cotidiană, influențând modul în care consumăm informație, luăm decizii financiare, medicale sau profesionale. Această evoluție rapidă a ridicat semne de întrebare și a pus în discuție rolul și responsabilitatea tehnologiilor AI, mai ales în contextul lipsei unor reguli clare de reglementare.
Impactul algoritmilor AI în social media și manipularea opiniei publice
Platformele de social media sunt, astăzi, cele mai vizibile exemple ale modului în care inteligența artificială schimbă modul în care comunicăm. Potrivit unor specialiști, o mare parte din conținutul afișat pe Facebook sau TikTok provine din algoritmi care analizează comportamentul utilizatorilor pentru a personaliza fluxurile de informație. În realitate, multe dintre aceste conținuturi nu sunt generate de pagini urmărite direct, ci de mecanisme automate destinate să captiveze atenția și să mențină utilizatorii în anumite “bule informaționale”. Astfel, social media nu mai reprezintă o piață liberă de idei, ci un spațiu din ce în ce mai filtrat de algoritmi, care pot amplifica dezinformarea sau radica opinii, manipula emoții și chiar influența alegeri.
Dezbaterea în jurul acestor riscuri s-a intensificat, mai ales în contextul lipsei unor reglementări suficiente. Deputatul Andrei Baciu atrage atenția că, în absența unor reguli clare, nimeni nu poate ști exact ce decizii iau acești algoritmi, ceea ce creează un vid de responsabilitate și posibilitatea unor abuzuri.
Riscuri și provocări în domeniul financiar, medical și al audiovizualului
Inteligența artificială și-a găsit un alt teren fertil în sectorul financiar, unde deciziile de acordare a creditelor sunt deja influențate de algoritmi prelucrați pe baze uriașe de date personale. Deși pot accelera și eficientiza procesele, aceste sisteme sunt, uneori, un teren fertil pentru discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie. Mai mult, persoanele afectate nu au întotdeauna acces la explicații sau la mecanisme de contestare, ceea ce ridică serioase probleme de etică și transparență.
Sistemul de sănătate nu rămâne în afara acestor influențe. Algoritmii pot ajuta la diagnosticarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, dar există și riscul unor decizii opace în ceea ce privește triajul pacienților sau prioritizarea tratamentelor, cu consecințe grave asupra drepturilor pacienților. În acest context, specialiștii subliniază importanța unui echilibru: tehnologia trebuie să sprijine deciziile umane, nu să le înlocuiască, în special în domenii atât de sensibile.
Reglementarea urgentă și potențialul României în domeniu
În plan european, situația este și mai critică. De la 1 august 2024, regulamentele în domeniul AI sunt deja în vigoare, dar România încă nu și-a desemnat oficial autoritatea națională responsabilă pentru monitorizare și reglementare. În timp ce alte state din Uniunea Europeană au acționat rapid—Spania, de exemplu, înființând prima agenție de supraveghere AI, Italia adoptând o lege națională specifică, iar Germania creând o comisie parlamentară cu atribuții clare—România se află aparent în întârziere.
Deși pare o situație negativă, țara noastră dispune de avantaje strategice importante. Pe de o parte, are o forță de muncă IT foarte bine pregătită, zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, iar pe de altă parte, un potențial energetic semnificativ pentru dezvoltarea infrastructurii necesare tehnologiilor avansate. Aceste aspecte pot fi un avantaj în efortul de a construi un cadru național solid pentru reglementarea și dezvoltarea responsabilă a AI-ului.
În final, perspectivele pentru România sunt clare: trebuie să se mobilizeze pentru a nu rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește reglementarea și supravegherea inteligenței artificiale, pentru a proteja drepturile cetățenilor și a valorifica potențialul economic și tehnologic al acestei tehnologii. Totodată, subliniază importanța unei abordări echilibrate, care să combine inovația cu responsabilitatea socială, astfel încât evoluțiile din domeniu să servească interesele și siguranța cetățenilor.
