România va trece la ora de vară în acest weekend, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că 03:00 va deveni 04:00. Schimbarea face parte din calendarul anual al trecerii la ora de vară, un fenomen aplicat în majoritatea statelor Uniunii Europene pentru a valorifica mai bine lumina naturală. Deși avantajele sunt evidente pentru mulți, specialiștii avertizează asupra efectelor pe termen scurt asupra organismului, în special asupra somnului, ritmului biologic și activităților cotidiene.
Trecerea la ora de vară va fi menținută până în ultima duminică a lunii octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. În 2026, schimbarea are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, în 29 martie, fiind un moment de adaptare pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. În acea noapte, ora 03:00 va fi ajustată la 04:00, iar ziua respectivă va avea doar 23 de ore.
Impactul asupra sănătății și somnului
Odată cu trecerea la ora de vară, organismului îi poate fi mai dificil să se adapteze, avertizează specialiștii. “Pierdem o oră de somn, ceea ce poate duce la oboseală accentuată, dificultăți de concentrare și probleme în trezirea de dimineață”, explică Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie. Deși unele persoane se adaptează relativ ușor, altele pot resimți mai puternic această schimbare.
Potrivit medicilor, schimbarea orei perturbă ritmul circadian, ceasul biologic intern responsabil pentru reglarea somnului și veghei. În cazul unor persoane, această derulare se observă prin stări de somnolență sau iritabilitate, mai ales în primele zile. Pentru a contracara efectele, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte, culcându-se mai devreme cu 10-15 minute în fiecare zi.
“Este extrem de importantă menținerea unei rutine de somn regulate și evitarea expunerii excesive la lumină artificială după apus”, adaugă Lungu. Exponerea la lumină naturală în timpul zilei poate ajuta organismul să se adapteze mai rapid. În cazurile în care oboseala sau somnolența persistentă devin problematice, se recomandă și scurte episoade de odihnă, de maximum 20 de minute, dacă programul permite.
De ce mutăm ceasurile de două ori pe an?
Istoria acestei practici are rădăcini adânci în secolul al XVIII-lea, când filozoful Benjamin Franklin a sugerat utilizarea mai eficientă a luminii naturale pentru a economisi resurse. În forma sa modernă, sistemul de schimbare a orei a fost introdus în 1916, în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi combustibil. La acea vreme, Germania și Austria-Ungaria au fost primele state care au implementat această măsură pentru a reduce consumul energetic în perioadele cu zile mai lungi.
După război, ideea a fost păstrată și adoptată în multe alte țări, inclusiv în România. În țara noastră, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, pe fondul crizei mondiale. Întreaga practică a fost apoi suspendată în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, fiind reintrodusă în 1932 și, ulterior, permanentizat începând cu 1997, la armonizarea cu ciclul european.
Controverse și perspectiva europeană
De mai mulți ani, dezbaterile despre utilitatea schimbării orei continuă în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a lansat în 2018 o consultare publică pentru a evalua dacă păstrarea sau eliminarea sistemului de schimbare semestrială ar fi mai benefică pentru populație și economie. Deși unele state europene preferă să nu mai schimbe ora, altele, precum România, continuă să urmeze procedura tradițională, mențined astfel ritmul obișnuit.
În ultimii ani, comisia europeană a sugerat chiar posibilitatea de a permite fiecărui stat membru să decidă dacă rămâne la ora permanentă de iarnă sau de vară. Până acum, însă, nu s-a ajuns la un acord definitiv, iar mecanismul actual rămâne în vigoare.
Astfel, la fel ca în anii anteriori, românii vor ajusta ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 03:00, ora legală fiind modificată pentru a valorifica mai mult lumina naturală. Iar această schimbare, în ciuda avertismentelor medicilor, rămâne o tradiție păstrată în calendarul anual, chiar dacă opinia publică și specialiștii continuă să debate proporțiile și impactul asupra sănătății populației.
Sursa: Digi24
