Conform Mediafax: România se află într-o poziție de dezacord cu state precum Germania și Olanda în ceea ce privește dimensiunea bugetului european și alocările pentru coeziune și agricultură. Bucureștiul pledează pentru un buget „ambițios” și finanțări consistente pentru reducerea decalajelor economice, în timp ce șase dintre statele contributoare nete, inclusiv Germania și Țările de Jos, cer reduceri de sute de miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene.
În paralel, se desfășoară o altă negociere complexă: identificarea surselor de finanțare. Comisia Europeană a propus cinci noi modalități de a genera venituri pentru bugetul comunitar, pornind de la taxarea emisiilor de carbon și a deșeurilor electronice, până la contribuții din partea companiilor mari și impozitarea tutunului. Ambasadorii statelor membre dezbat aceste propuneri, iar taxele pe carbon și deșeurile electronice par, deocamdată, cele mai susceptibile de a ajunge la un consens, conform publicației Euractiv.
Bugetul UE 2028-2034: Două tabere cu priorități divergente
Negocierile vizează viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, documentul care va stabili limitele de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani. Miza este semnificativă, având în vedere necesitatea finanțării simultane a unor priorități costisitoare: apărare și securitate, sprijin pentru Ucraina, competitivitate industrială, tehnologii strategice, migrație și protecția frontierelor, alături de politicile tradiționale precum agricultura și coeziunea.
Principala divergență constă în stabilirea dimensiunii bugetului și a modului de repartizare a fondurilor. Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia, printre cele mai mari contributoare nete, au solicitat o reducere a propunerii Comisiei cu sute de miliarde de euro. Aceste țări susțin că reducerile ar trebui să vizeze toate capitolele, cu o concentrare sporită pe apărare, competitivitate, migrație și suveranitate europeană. Ele resping, de asemenea, ideea recurgerii la împrumuturi comune pentru acoperirea deficitului.
România, alături de statele pro-coeziune
Bucureștiul face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, alături de alte 16 state membre. Această coaliție de țări consideră politica de coeziune esențială pentru reducerea decalajelor economice dintre statele și regiunile mai puțin dezvoltate și cele mai prospere din Uniunea Europeană. Pentru România, fondurile europene sunt vitale pentru investiții în infrastructură, dezvoltare regională, transport, servicii publice și economie, iar Politica Agricolă Comună reprezintă o sursă majoră de finanțare pentru sectorul agricol.
Președintele României, într-o declarație recentă, a subliniat importanța unui buget european „ambițios”, cu alocări consistente pentru coeziune și agricultură, menite să diminueze diferențele dintre cetățenii europeni. De asemenea, România insistă ca firmele din statele mai puțin dezvoltate să aibă acces real la noile fonduri destinate competitivității, cu scopul de a reduce decalajele economice la nivel european.
Noi surse de venit pentru bugetul UE
Matematic, pentru a acoperi noile priorități europene, cum ar fi apărarea și securitatea, fără a crește semnificativ contribuțiile naționale ale statelor precum Germania și Olanda, UE trebuie să identifice noi surse de venit. Comisia Europeană a propus cinci astfel de resurse proprii: venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), contribuții legate de deșeurile electronice necolectate, sume din sistemul certificatelor de emisii (ETS), o resursă bazată pe accizele la tutun și o contribuție a companiilor mari.
Dintre acestea, propunerea privind CBAM beneficiază, în prezent, de cel mai larg sprijin, fiind urmată de mecanismul legat de deșeurile electronice. Taxa pe tutun și contribuția companiilor mari întâmpină însă o opoziție mai fermă din partea mai multor state membre, ceea ce ar putea face dificilă includerea lor într-un compromis final. În total, noile resurse și ajustările propuse ar putea aduce aproximativ 66 de miliarde de euro anual, contribuind și la rambursarea împrumuturilor contractate pentru programul NextGenerationEU.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat importanța crucială a negocierilor din lunile următoare, care vor modela Europa pentru anii următori. Acesta a avertizat că resursele sunt limitate și că este necesară menținerea contribuțiilor naționale la un nivel rezonabil, un „pachet echilibrat și ambițios de noi resurse proprii” fiind esențial pentru acordul final.
Sursa: Mediafax
