România intră din noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026, oficial în sezonul de ora de vară, moment care va aduce schimbări în rutina zilnică a românilor. Ora ceasurilor va fi dată înainte cu o oră, o măsură care, în mod tradițional, urmărește economisirea energiei și sincronizarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, însă nu fără costuri pentru sănătatea publică.
Schimbarea temporară și impactul asupra organismului
Trecerea la ora de vară este un eveniment anual, însă efectele sale asupra organismului uman sunt încă obiectul unor studii și discuții continue. Profesorul Mircea Duțu, președintele Universității Ecologice din București, atrage atenția asupra faptului că schimbarea orei nu trebuie ignorată, deoarece alterează ritmul circadian, bioregulile interne care ne mențin sănătoși și alerti. „Schimbarea orei afectează ritmul biologic intern, iar efectele asupra organismului pot fi semnificative”, afirmă specialistul.
Această modificare temporară poate duce la tulburări de somn, scădere a nivelului de concentrare, oboseală accentuată și chiar probleme de sănătate pe termen lung, dacă adaptarea la noul program nu se face cu grijă. Deși mulți oameni își ajustează programul în mod natural, există persoane mai sensibile la astfel de schimbări, precum cei cu afecțiuni cardiovasculare sau tulburări ale somnului.
Începutul unei noi perioade de adaptare
Intrarea în ora de vară are implicații și pentru societate, prin ajustarea programelor școlare, de lucru sau a programului de transport. În timp ce unele țări europene, precum Finlanda sau Suedia, au făcut deja pași spre eliminarea trecerii de la ora de iarnă la cea de vară, în România, această practică rămâne o tradiție cu un impact complex.
De altfel, perioada de adaptare poate provoca o serie de dificultăți, mai ales pentru persoanele cu un program de viață foarte structurat. „Schimbarea orei poate fi o provocare pentru sănătate și pentru biorytm, dar un factor de stres pentru numeroși angajați și elevi”, explică profesorul Duțu.
Context european și perspective viitoare
Inițial, această schimbare de oră avea ca scop reducerea consumului de energie în timpul sezonului cald, dar în ultimii ani, dezbaterile privind beneficiile și riscurile acestei măsuri s-au intensificat în întreaga Uniune Europeană. În 2019, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării orei, dar decizia a fost amânată, iar fiecare stat membru trebuie să decidă dacă păstrează ora de vară sau se întoarce la ora de iarnă.
Pentru România, această decizie va avea, cel mai probabil, un impact pe termen lung asupra sănătății publice și a modului în care oamenii se adaptează la noile reguli. În timp ce autoritățile și specialiștii recomandă precauție și ajustări progresive, societatea trebuie să fie conștientă de riscurile asociate și necesitatea de a-și adapsta stilul de viață pentru a face față mai ușor acestor schimbări.
Pe măsură ce trecem peste acest început de sezon, specialiștii avertizează că, indiferent de deciziile politice, accentul trebuie pus pe educație și pe crearea unor condiții care să faciliteze adaptarea la noile ritmuri. În acest context, începerea unei perioade de tranziție conștientizate și informate rămâne esențială pentru a minimiza efectele negative asupra sănătății și a bunăstării generale.
Sursa: Doctorulzilei.ro
