Conform Mediafax: Majoritatea românilor, 63,9%, consideră că este esențial ca partidele politice să ajungă rapid la un acord pentru formarea unui guvern cu puteri depline, chiar dacă acest lucru implică compromisuri. Doar 26,8% dintre respondenți preferă ca partidele să evite compromisurile majore, chiar dacă procesul de formare a unui nou executiv s-ar prelungi. Aceste date provin dintr-un barometru realizat de INSCOP în perioada 1-7 septembrie 2026.
Percepția asupra interimatului guvernamental
Studiul INSCOP relevă că 52% dintre participanți percep prelungirea stării de interimat guvernamental ca având consecințe negative pentru țară. Din acest procent, 32,4% consideră consecințele ca fiind foarte negative, iar 19,6% le apreciază ca fiind destul de negative. În contrast, doar 14% dintre respondenți anticipează consecințe pozitive, din care 8,8% le consideră destul de pozitive și 5,2% foarte pozitive.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a subliniat că românii transmit un mesaj clar în favoarea funcționalității politice și a reducerii incertitudinii. „Compromisul între partide devine o cerință puternică atunci când alternativa este prelungirea blocajului, ceea ce indică o preferință pentru pragmatism în raport cu rigiditatea politică”, a explicat Ștefureac.
El a adăugat că „prelungirea excesivă a interimatului Guvernului este percepută clar ca o sursă de vulnerabilitate decât ca o simplă perioadă de tranziție”. Potrivit lui Ștefureac, „timpul politic pierdut începe coste, afectând serios și susținerea electorală pentru partidele politice implicate în negocieri și blocaje care fie stagnează, fie pierd ceea ce câștigaseră la începutul crizei”. Directorul INSCOP a mai menționat că preferința pentru deblocarea rapidă a situației politice transcende diferențele dintre segmentele de votanți ai principalelor partide, sugerând că tema vizează mai degrabă funcționarea statului decât identitatea partizană.
Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Criză politică de lungă durată
România se confruntă cu o criză politică de la începutul lunii mai 2026, odată cu demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan. După căderea executivului, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei noi majorități.
Prima nominalizare pentru funcția de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să obțină sprijinul necesar în Parlament. Ulterior, președintele Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta nu a trecut de votul parlamentar. Pe parcursul verii, președintele Nicușor Dan a evitat noi desemnări, invocând lipsa unui nume capabil să adune o majoritate parlamentară. Guvernul actual funcționează prin interimat de aproximativ patru luni.
Sursa: Mediafax
