Atunci când o bancă intră în faliment în România, procesul de gestionare este clar definit de legislație și reglementări. În cazul în care o instituție bancară nu mai poate restui banii clienților sau își încetează activitatea, autoritățile intervin pentru a proteja depozitele și stabilitatea sistemului financiar.
Decizia de retragere a licenței bancare o ia Banca Națională a României (BNR), după o analiză detaliată a situației financiare a băncii respective. În momentul în care se constată că banca nu își mai poate asigura obligațiile față de clienți, BNR poate decide suspendarea și ulterior retragerea licenței de funcționare. Aceasta marchează începutul unui proces de lichidare, menit să asigure o tranziție ordonată și să limiteze impactul asupra depozitelor și economiei.
Procedura de intervenție și garantarea depozitelor
După decizia de retragere a licenței, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) devine principalul actor în gestionarea situației. Conform legislației românești, FGDB asigură plata despăgubirilor pentru depozitele clienților bancii falimentare.
Pentru depozitele eligibile, plafonul maxim de garantare este de 100.000 euro per depozitar, echivalentul în lei. De exemplu, dacă un client avea depozite în valoare de 150.000 euro la o bancă în faliment, Fondul va plăti doar suma până la plafonul garantat și restul va rămâne neacoperit, fiind considerat o creanță de recuperat în procesul de lichidare.
De altfel, FGDB activează rapid pentru a încasa și distribui fondurile, pentru a minimiza impactul asupra depozitarilor. În situația în care summa depășește plafonul de garantare, restul sumelor devin creanțe de recuperat în cadrul procedurii de insolvență a băncii.
Ce se întâmplă în cazul în care banii nu sunt acoperiți integral?
În cazul în care depozitele depășesc plafonul de garantare, clienții rămân cu parțial sau total neacoperit. Recuperea sumelor înregistrează, de regulă, un proces lung și complex. Se pot urma proceduri judiciare sau se pot constitui creanțe în cadrul lichidarilor.
De exemplu, în cazul unei bănci suspendate sau încetate care intră în proces de lichidare, creditorii și depozitarilor trebuie să aștepte finalizarea procedurilor de insolvență. În perioadele de criză bancară, astfel de situații au cauzat tensiuni pentru clienți, mai ales în cazul depozitelor peste plafonul de garantare.
Autoritățile mențin un control strict asupra acestor proces, pentru a asigura transparența și pentru a evita situații de panică în rândul populației. În cele mai multe cazuri, însă, depozitele garantate rămân sigure, iar costurile pot fi suportate din fondurile Fondului de Garantare.
Potrivit datelor publicate de BNR, în ultimii ani, numărul băncilor în proces de lichidare a fost redus, iar fondurile disponibile pentru despăgubiri s-au menținut suficiente pentru a acoperi depozitele garantate. În cazul unei bănci care urmează să fie lichidată, procedura stabilită de lege trebuie urmata cu rigurozitate pentru a evita disfuncționalități majore.
Banca Națională a României a anunțat, pe data de 15 martie 2023, că a autorizat lichidarea uneia dintre băncile cu probleme din sistem, pentru a preveni răspândirea instabilității financiare. În cazul acestei bănci, depozitele garantate au fost plătite în termen de 7 zile de la anunțarea procedurii, evidențiind funcționarea eficientă a mecanismului de siguranță al sistemului bancar românesc.
