România face pași măsurabili spre digitalizarea completă a serviciilor publice, însă opinia generală rămâne cu semne de întrebare legate de ritmul și siguranța acestei tranziții. Conform unui studiu recent realizat în 2026, peste 70% dintre cetățeni se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de interacțiunea online cu instituțiile statului, în special în domeniul plății taxelor și impozitelor. Cu toate acestea, percepția asupra gradului de digitalizare a țării odată cu acest avans rămâne rezervată: mai mult de 80% considerând că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată, în timp ce sub 10% o văd ca fiind „destul de” sau „foarte” digitalizată.
Digitalizarea serviciilor publice: între utilizare și percepție
Deși majoritatea românilor folosesc frecvent platforme online pentru plăți, programări sau obținerea de documente, percepția față de stadiul actual al digitalizării nu este pe deplin optimistă. În ultimul an, aproape 60% dintre respondenți au plătit taxe și impozite online, aproape jumătate au realizat programări pentru documente sau transport, iar peste o treime au apelat la platformele digitale ale spitalelor publice pentru consultări. În plus, aproape 30% dintre aceștia și-au obținut acte sau documente oficiale din sistemul digital, de la primării sau alte instituții.
Cu toate acestea, în ciuda acestor realizări, respondenții privesc cu realism ritmul de digitalizare, considerând că este „lent” sau chiar „foarte lent” în proporție de aproape 87%. Problema nu este doar lipsa de autocompătimire, ci și percepția că implementarea acestor servicii digitale încă nu s-a făcut suficient de rapid pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.
Priorități și temeri pentru digitalizarea viitoare
Românii au și așteptări concrete pentru viitorul digitalizării. Cei mai mulți doresc o aplicație centralizată pentru toate documentele personale, pentru a facilita interacțiunea cu statul și mediul privat. Programările online în spitale și accesul la dosarul medical se află de asemenea în topul prioritar, dar și obținerea electronică a documentelor oficiale și accesul digital la rețete sau adeverințe medicale sunt solicitate de o proporție semnificativă a populației.
Însă, pe lângă așteptări, românii își manifestă și temeri serioase legate de această digitalizare accelerată. Mai mult de jumătate dintre respondenți se tem că datele lor personale vor fi accesate fără consimțământ, iar peste 50% se tem de dependența excesivă de rețelele sociale și alte platforme digitale. O altă preocupare majoră, exprimată de aproape 45% dintre respondenți, vizează dificultatea de a distinge între conținutul real și cel generat artificial, o problemă tot mai relevată odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnologiei deepfake.
Underlying challenging: încrederea și claritatea în proces
Percepția față de ritmul și siguranța digitalizării devine și mai alarmantă dacă ne uităm la alte dovezi din sondaj. Aproximativ 75% dintre cetățeni consideră că principalul motiv pentru preocupările lor rămâne corupția din instituțiile statului, iar peste jumătate cred că țara merge într-o direcție greșită. O proporție foarte mare de respondenți – peste 71% – simt că România are nevoie de schimbări majore, semnalând o nesiguranță asupra direcției în care se investește în transformarea digitală.
Deși cifrele arată că digitalizarea are potențialul de a reduce birocrația și de a facilita accesul la servicii, tentația de a vedea această transformare ca un proces lent și plin de riscuri rămâne dominantă. În acest context, autoritățile și specialiștii trebuie să găsească echilibrul între implementarea rapidă a serviciilor digitale și construirea încrederii cetățenilor în sistemul electronic, astfel încât digitalizarea să nu devină doar un ideal, ci o realitate sigură și de încredere pentru toți românii.
Sursa: StartupCafe
