Primele nouă luni ale anului 2025 au marcat o perioadă deosebit de gravă pentru pădurile din România, cu aproape 165.000 de hectare afectate de fenomenul de uscare. Este o suprafață impresionantă, de peste șapte ori mai mare decât municipiul București, ce reflectă gravitatea schimbărilor climatice și impactul acestora asupra resurselor naturale ale țării. Aceste date reies din ultimele rapoarte furnizate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, instituția care gestionează pădurile statului din România și care are rolul de a monitoriza și proteja aceste ecosisteme vitale pentru țară.
### Păduri în pericol: dimensiunea crizei uscatului în România
Fenomenul de uscare a pădurilor nu este un nou subiect pentru specialiști sau pentru autorități, însă fiecare sezon secetos adâncește problema, iar cifrele din 2025 devin cele mai alarmante de până acum. În ultimii ani, schimbările climatice au hiperbolizat cicatricile peisajului românesc, iar seceta prelungită așa cum s-a înregistrat în cursul anului curent a dus la pierderea a mii de hectare de pădure sănătoasă. În condițiile în care pădurile noastre sunt responsabile pentru filtrarea aerului, menținerea echilibrului hidrologic și conservarea biodiversității, această pierdere reprezintă un atent semnal de alarmă pentru întreaga societate și pentru factorii de decizie.
Specialiștii avertizează că fenomenele de uscare a copacilor pot avea efecte devastatoare pe termen lung, afectând nu doar mediul înconjurător, ci și economia locală, în special în zonele unde comunitățile depind de activitățile forestiere și de turism. În plus, copacii uscați devin vulnerabili la incendiile de pădure, ceea ce amplifică riscul de distrugere rapidă a ecosistemelor și de deteriorare a resurselor naturale.
### Impactul și răspunsurile oficiale
Conform datelor comunicate de autorități, în primele trei trimestre ale anului 2025, seceta intensificată a cauzat daune semnificative, afectând în mod special pădurile din zonele de deal și munte. În aceste regiuni, uscarea pomilor s-a agravat, conducând la un declin alert al stocurilor de pădure, cu consecințe directe asupra biodiversității și asupra industriei lemnului. De asemenea, seceta a amplificat riscul de păduri uscate, susceptibile de a deveni focoase rapide, în condițiile în care temperaturile exterioare au crescut constant în ultimele trimestre.
Autoritățile din domeniu încearcă să facă față situației prin măsuri de urgență și prin monitorizare continuă. Romsilva a anunțat că intensifică eforturile de păstrare și regenerate a pădurilor, dar recunoaște și limitele intervenirii în fața fenomenelor naturale de această amploare. “Fenomenul de uscare a pădurilor este un semnal clar al schimbărilor climatice, iar răspunsul nostru trebuie să fie în același timp adaptativ și preventiv”, explică reprezentanții Regiei.
### Predicții și soluții pentru viitor
Deși problema este departe de a avea o soluție simplă, experții atrag atenția asupra necesității adoptării unor politici ferme pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice și pentru gestionarea durabilă a resurselor forestiere. Investițiile în tehnologii de irigare, conservarea biodiversității și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt câteva dintre direcțiile prioritare de acțiune.
România are în prezent în vedere o strategie națională pentru protejarea și refacerea pădurilor afectate, însă implementarea acestor măsuri va necesita timp și efort coordonat între autorități, cercetători și comunitățile locale. În același timp, se vorbește tot mai insistent despre utilizarea tehnologiilor de monitorizare a pădurilor și despre educarea populației privind importanța conservării acestor ecosisteme.
Până când se vor implementa pe scară largă măsurile adecvate, efectele secetei vor continua să se manifeste, iar pădurile din România vor rămâne vulnerabile în fața acestor fenomene extreme. La nivel global, problema uscatului și a incendiilor este tot mai frecventă, iar experiența țării noastre servește drept avertisment pentru întreaga comunitate internațională: schimbările climatice nu mai pot fi ignorate, iar eforturile pentru protejarea mediului trebuie să fie accelerate, dacă dorim să prevenim un dezastru ecologic cu consecințe ireversibile.
