Moscova se confruntă în ultima perioadă cu o serie de perturbări digitale fără precedent. În timp ce oficialii recunosc, pentru formă, că aceste măsuri sunt menite să asigure securitatea națională, realitatea de pe teren indică o ofensivă concertată împotriva libertății de exprimare și a comunicării online. În centrul acestor schimbări se află o combinație de restricții asupra aplicațiilor de mesagerie și o interferență vastă în infrastructura de internet, care afectează atât utilizatorii individuali, cât și mediul de afaceri.
Interferențe și blocaje inedite în rețeaua din Moscova
De câteva săptămâni, gadget-urile și telefoanele inteligente din Moscova se comportă precum niște instrumente încâlcite, dificultățile de acces la internet fiind și mai pronunțate în zonele centrale ale orașului. În timpul acestei perioade, mulți locuitori au rămas fără acces la platforme internaționale precum Telegram și WhatsApp, în timp ce autoritățile s-au concentrat pe promovarea noului super-app rus, Max.
Sarkis Darbinyan, specialist în drept cibernetic, explică situația: „Rusia își dorește un internet sovran, capabil să funcționeze independent de rețeaua globală. Dar, în acest moment, aceste blocări par a fi mai mult o demonstrație de forță decât o strategie clară.” În unele secții ale orașului, utilizatorii raportează că în anumite zone internetul dispare complet, pentru ca apoi să reapară brusc, iritând și consumatorii, și companiile.
Kremlinul a fost sincer în legătură cu aceste măsuri, dar a evitat explicații detaliate. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției, a afirmat că menținerea securității naționale justifică totul, adăugând că „electronic, Ucraina folosește tehnologii din ce în ce mai sofisticate” împotriva Rusiei. Totodată, el a sugerat că unele companii și servicii ar putea primi compensații pentru pierderile înregistrate din cauza acestor interferențe.
Măsuri restrictive și tentația unui control total
Dincolo de blocajele temporare, experții avertizează că aceste măsuri sunt îndreptate spre un control pe termen lung asupra mediului online. Rămâne tot mai clar că o variantă de „internet naționalizat” este pe masă, cu o listă de site-uri considerate esențiale, ce vor funcționa în caz de nevoie, chiar dacă restul devine inaccesibil. Liderii politici și oficialii din domeniul securității vorbesc despre această politică ca fiind un pas necesar în fața amenințărilor externe, dar mulți admit că ea are și o componentă de control social.
„Una dintre problemele principale este că și firmele locale și cetățenii devin dependenți de această infrastructură”, explică Lev Gudkov, de la Centrul Levada, un institut independent de sondare a opiniei publice. „Odată cu restricțiile asupra platformelor străine, mulți încep să folosească VPN-uri, dar acestea sunt tot mai greu de accesat.” Iar acest lucru înseamnă, de fapt, o formă subtilă de protest, chiar dacă ea rămâne în limitele legale, ținând cont de încercările guvernului de a le bloca în magazinele de aplicații.
Orizontul închiderii totale și radicalismul în discuție
La nivel oficial, se vorbește despre posibilitatea de a închide aproape complet internetul, lăsând active doar o serie de site-uri de bază, considerate „sigure”. Potrivit unor surse angrenate în sectorul tehnologic, această listă de „whitelist” ar putea cuprinde doar pagini guvernamentale, media oficiale și câteva servicii indispensabile pentru funcționarea statului. Aceasta ar fi, din punctul de vedere al autorităților, o soluție pentru a menține siguranța în cazul unui conflict sau al unui eveniment de criză majoră.
Este pentru prima dată când o parte însemnată a populației din Moscova resimte efectele unei cenzuri atât de stricte. Cotidianul Izvestia relatează că internetul „dispare” uneori în anumite zone ale orașului, iar cetățenii recunosc că dependența de rețea e tot mai mare. În ciuda declarațiilor oficiale, mulți specialiști avertizează că aceste măsuri nu sunt doar pentru securitate, ci și pentru a înăbuși orice formă de opoziție și a limita protestele în stradă.
Resistența digitală și încercările de adaptare
Deși autoritățile încearcă să promoveze Max, noua aplicație rusă, cu un asemenea entuziasm încât o implicită obligație de utilizare pare să fie pe drum, interesul public față de ea este mod estic și critic. Oamenii preferă în continuare platformele străine, chiar dacă sunt blocate în mod intenționat și în ciuda dificultăților în a le accesa fără VPN-uri.
Anton Merkurov, expert media, afirmă: „Max are multe probleme tehnice și oamenii știu deja că este insistat de stat. În plus, nimeni nu vrea să-și pună datele în mâinile unor autorități care deja au demonstrat că pot controla totul.” Cu toate acestea, numărul utilizatorilor de VPN-uri crește, fiind o formă discretă de opoziție digitală, chiar dacă riscurile de a fi depistați și pedepsiți s-au intensificat.
Între timp, oficialii insistă asupra faptului că toate aceste măsuri sunt „temporare”, dar semnele indică o tendință însăși de durată. Într-un context de război, controlul asupra spațiului digital devine, paradoxal, un instrument de securitate, dar și un mijloc de a limita orice formă de libertate. Ce va urma rămâne de văzut, însă tot mai mulți înțeleg că navigarea în această nouă realitate digitală va fi tot mai dificilă, dacă nu imposibilă.
Sursa: Csmonitor.com
