Rusia a inițiat o campanie de limitare a accesului la Telegram, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din țară, într-un efort clar de a exercita controlul asupra spațiului digital și de a restricționa libertatea comunicațiilor online. Timp de două zile consecutive, utilizatorii din Rusia au raportat probleme grave de funcționare, de la încărcare lentă a mesajelor și fișierelor, până la imposibilitatea de a trimite sau descărca conținut media. Această acțiune face parte dintr-un context mai amplu de eforturi ale Guvernului de a-și consolida controlul asupra infrastructurii digitale naționale.
### Restricții tehnice ce depășesc limitele legii
Autoritatea rusă pentru comunicații, Roskomnadzor, a confirmat oficial că a început să limiteze funcționarea aplicației Telegram. În comunicatul oficial, oficialii au invocat necesitatea „aplicării legislației naționale și protejării cetățenilor”, însă în practică, măsura înseamnă reducerea drastică a traficului de date către și dinspre platformă. Rezultatul este o încetinire accentuată a serviciului, care face inutilizabilă aplicația pentru milioane de utilizatori.
Pe platformele de monitorizare a incidentelor online au fost înregistrate aproximativ 15.000 de plângeri în doar câteva zile, un număr semnificativ în comparație cu situațiile obișnuite. Majoritatea utilizatorilor au semnalat dificultăți în a descărca fotografii, videoclipuri sau fișiere, iar unii s-au plâns că aplicația nu se mai conectează deloc la servere. În trecut, autoritățile au folosit formularea „restricționarea funcționării” pentru a descrie astfel de măsuri, însă, în realitate, acestea reprezintă doar o încetinire deliberată a traficului de date, menită să pândească utilizatorii fără a impune o interdicție clară.
### O parte a strategiei de „internet suveran” a Kremlinului
Politica oficială a Rusiei pare să fie orientată spre crearea unui „internet suveran” – un mediu digital controlat strict de autorități, capabil să limiteze fluxul de informații și să monitorizeze în mod mai eficient activitatea online a cetățenilor. În acest context, limitarea accesului la aplicații internaționale precum Telegram face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a dependenței de platformele externe și de promovare a serviciilor digitale controlate de stat.
De exemplu, în 2025, au fost deja restricționate apelurile prin Telegram și WhatsApp, invocând motive de securitate legate de fraude, șantaj sau recrutări pentru activități subversive. În același timp, oficialii au promovat crearea unei platforme digitale naționale, cum ar fi aplicația de stat Max, integrată cu serviciile publice, pentru a exercita un control mai strict asupra fluxului de informații. Organizațiile pentru drepturile omului au semnalat deja că astfel de măsuri pot facilita supravegherea în masă și pot reduce libertatea de exprimare și de comunicare online.
### Impactul asupra societății și tensiunea internațională
În pofida faptului că Telegram, fondat în 2013 de antreprenorul rus Pavel Durov, este adesea privit ca un simbol al confidențialității și libertății de exprimare, aplicația operează de mulți ani în afara jurisdicției ruse, fiind un canal de comunicare extrem de apreciat nu numai pentru utilizatorii obișnuiți, ci și pentru instituții și lideri de opinie. În cazul unei blocări totale, chiar și pentru structurile apropiate de stat, consecințele ar putea fi semnificative, întrucât sute de milioane de abonați utilizează platforma pentru comunicare rapidă și sigură.
Tendința de restricționare va duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a numărului utilizatorilor care apelază la servicii VPN, pentru a ocoli blocajele și a accesa aplicațiile interzise. Astfel, controlul asupra internetului devine o componentă tot mai centrală în strategia de influență și securitate a Rusiei, iar reacția comunității internaționale rămâne tensionată, criticul acestor măsuri fiind de a cauza o fragmentare crescută a mediului digital rus și de a pune în pericol principii fundamentale ale libertății comunicațiilor.
Ultimele evoluții indică o intensificare a controlului, în contextul în care autoritățile rusesti par să considere digitalul nu doar un teren de acțiune, ci și o zonă strategică de securitate națională. Rămâne de văzut dacă această politică va mai avea spațiu de flexibilitate sau dacă va duce la o cenzură masivă, consolidând o nouă realitate digitală în care libertatea și controlul se confruntă pe un teren tot mai polarizat.
