Conform Antena 3: Criza de forță de muncă din agricultură se agravează în Serbia și țările vecine, în ciuda ofertelor salariale record, care pot ajunge până la 8.000 de lei pe lună pentru culesul zmeurei, la care se adaugă cazare și masă gratuită. Fermierii se luptă să găsească muncitori dispuși să presteze aceste activități, în timp ce prețurile mici plătite producătorilor pentru fructe pun o presiune suplimentară pe piețele agricole.
Salarii tentante, dar muncitorii refuză
Sezonul de recoltare a fructelor în Serbia a atins apogeul, iar fermierii se confruntă cu o lipsă acută de personal. Pentru a atrage culegători, se oferă zilnic sume de ordinul a câteva sute de lei, condiții de cazare și masă incluse, precum și transport. Cu toate acestea, aceste oferte generoase nu mai garantează culegerea la timp a recoltei. În Bosnia și Herțegovina, în regiunea Semberija, proprietarii de livezi plătesc pentru culesul prunelor până la 130 de mărci convertibile (aproximativ 348 de lei) pe zi, incluzând transportul și trei mese. Savo Bakajlić, președintele Asociației agricultorilor din zonă, subliniază dificultatea de a găsi muncitori, afirmând: „Oamenii nu vor să facă această muncă”.
Fructele de pădure, cel mai mare magnet
Plantațiile de fructe de pădure generează cea mai mare competiție pentru forța de muncă. În zone precum Arilje, Ivanjica și Guča din Serbia, cunoscute pentru producția de zmeură, diurnele variază între 4.500 și 7.000 de dinari (aproximativ 200–313 lei pe zi), unii culegători solicitând chiar și 8.000 de dinari (circa 357 de lei pe zi). Un muncitor harnic, cu trei mese și cazare asigurate, poate ajunge să câștige, după o lună de cules, până la 180.000 de dinari (aproximativ 8.000 de lei). Veniturile la culesul afinelor sunt, de asemenea, consistente, ajungând la 3.500–6.000 de dinari (aproximativ 156–268 de lei pe zi) în plantațiile din Srem.
Munca grea și costisitoare
Cu toate acestea, câștigurile substanțiale vin la pachet cu un efort fizic considerabil. Zilele de lucru se întind pe 10–12 ore, iar culegătorii petrec perioade lungi aplecați, provocând dureri de spate, în timp ce temperaturile ridicate și soarele direct transformă munca într-una extrem de solicitantă. Gojko Radibratović, un cultivator de zmeură din apropierea orașului Ivanjica, confirmă dificultățile: „Oamenii nu vor pur și simplu să lucreze toată ziua pe câmp”.
Pentru a gestiona situația, unii pomicultori din vestul Serbiei trec de la plata zilnică la plata pe kilogram. În zona Arilje, se oferă între 100 și 120 de dinari (aproximativ 4,50–5,35 lei) pentru fiecare kilogram de zmeură cules. Acest sistem avantajează muncitorii rapizi și experimentați, care pot ajunge să câștige sume considerabile dacă lucrează susținut. Biljana Gnjatović, la al treilea sezon de recoltare, menționează: „Este o muncă grea, iar câștigul nu este foarte mare. Trebuie să culegi cel puțin 70–80 de kilograme pe zi pentru a câștiga ceva mai mult.”
Tinerii sârbi preferă joburi în HoReCa și comerț, în timp ce muncitorii mai în vârstă resimt tot mai greu munca în condiții de caniculă. Astfel, agricultorii se orientează spre elevi, studenți și muncitori străini din țări precum Nepal, India, Turcia și Bangladesh. Autoritățile sârbe au introdus, în 2019, un portal electronic pentru înregistrarea muncitorilor sezonieri, care le oferă asigurare de sănătate și contribuții pentru pensie.
Situația din Serbia reflectă o problemă tot mai accentuată la nivel regional: munca sezonieră devine mai scumpă exact în perioada în care producătorii se confruntă cu prețuri scăzute pentru fructe și riscuri crescute din cauza condițiilor meteo extreme. Această ecuație dificilă pune în evidență vulnerabilitatea agriculturii din regiune.
Sursa: Antena 3
