Conform Gândul: România se confruntă cu o criză economică profundă, agravată de datoria publică și dobânzile mari la creditele contractate de stat. În acest context, o posibilă majorare a salariului minim de la 1 ianuarie 2027, la doar șase luni de la ultima ajustare, stârnește îngrijorare printre economiști. Analistul Adrian Negrescu avertizează că o creștere bruscă ar putea destabiliza bugetele companiilor și ar putea încuraja munca la negru.
Impactul creșterii salariului minim asupra mediului de afaceri
Sindicatele militează pentru un salariu minim brut de 5.000 de lei, deși acesta a fost majorat la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026. O nouă creștere ar reprezenta un avans de circa 15,6% în numai șase luni. Adrian Negrescu subliniază că astfel de majorări rapide pot determina companiile să amâne angajările și investițiile planificate.
Managerii din sectoare cheie precum industria prelucrătoare, construcțiile și serviciile anticipează deja reduceri de personal în lunile următoare. O creștere accelerată a costurilor salariale ar putea duce la restrângerea activității, pierderea locurilor de muncă sau chiar la extinderea fenomenului muncii la negru.
Propuneri pentru creșterea veniturilor angajaților
Potrivit analistului economic, o soluție mai eficientă pentru creșterea veniturilor celor mai prost plătiți angajați ar fi reducerea taxării, în loc de majorarea costurilor totale ale firmelor. Negrescu propune, de asemenea, implementarea unui mecanism stabil pentru ajustarea salariului minim, cu actualizări anuale anunțate cu cel puțin șase luni înainte de intrarea în vigoare.
Acest sistem ar oferi predictibilitate atât angajaților, care și-ar putea anticipa veniturile, cât și angajatorilor, care ar putea planifica investițiile. Economia ar beneficia astfel de un cadru stabil, în loc de decizii punctuale cu efecte imprevizibile.
Strategii economice reactive versus planificare
Adrian Negrescu critică modul în care statul român gestionează politicile economice, caracterizat de reacții în loc de strategii pe termen lung. Calendarul propus pentru majorarea salariului minim, la doar șase luni de la ultima ajustare, este considerat nepotrivit, în special într-un context economic dificil, marcat de o posibilă ajustare bugetară de 1% din PIB pentru 2027.
Creșterea bruscă a costului muncii riscă să împingă o parte din salariați spre economia subterană sau spre munca parțială în acte. Firmele care nu își permit să transfere costurile în prețuri vor fi nevoite să își restrângă activitatea. Studiile recente indică deja o creștere a numărului de microîntreprinderi care își declară insolvența, ca urmare a scăderii vânzărilor și a inflației.
Expertul subliniază importanța corelării nivelului salariului minim cu indicatori economici obiectivi, precum salariul mediu, productivitatea și inflația, în locul negocierilor politice de ultim moment. Predictibilitatea este esențială pentru relansarea economiei, iar statul român continuă să aibă lacune în acest sens.
Sursa: Gândul

