Conform Ziarul Financiar: Zeci de milioane de euro înghițite de proiecte eșuate în Sănătate. Bolile grave și accesul la servicii medicale continuă să fie o poveste nerezolvată, în timp ce inițiativele de reformă și modernizare par să se piardă pe drumuri birocratice sau lipsă de viziune. Trei proiecte majore, promisese cu mult fast, par să fi dispărut pur și simplu din peisajul sanitar românesc, lăsând în urmă doar întrebări și frustrare.
Dosarul electronic al pacientului, o funcționalitate inexistentă
Unul dintre cele mai costisitoare proiecte, dosarul electronic al pacientului, ar fi trebuit să revoluționeze modul în care medicii accesează informațiile medicale ale pacienților. Pentru acest sistem, au fost alocate nu mai puțin de 80 de milioane de lei. Cu toate acestea, la ora actuală, funcționalitatea sa este practic inexistentă. Pacienții și cadrele medicale continuă să se confrunte cu un flux de hârtii și informații fragmentate, în loc de o platformă digitală integrată și eficientă pentru gestionarea datelor medicale.
Problemele par să depășească simpla implementare tehnică. Lipsa interoperabilității între diferitele sisteme informatice din spitale și clinici, precum și rezistența la schimbare a unor actori din sistem, par a fi obstacole majore în calea funcționării unui dosar electronic robust. Valoarea investită ar fi trebuit să se traducă într-un sistem performant, ușor accesibil și sigur, însă realitatea post-investiție este departe de așteptări.
Planul Național de Combatere a Cancerului, lipsit de repere concrete
Un alt proiect cu un impact potențial uriaș asupra sănătății publice, Planul Național de Combatere a Cancerului, pare să zacă în impas legislativ. Deși conceptul a fost salutat ca un pas înainte necesar, amendamentele pentru implementarea sa concretă au rămas blocate, lipsind practic un ghid clar de acțiune. Astfel, resursele și strategiile care ar fi putut fi canalizate în lupta împotriva acestei boli devastatoare nu au încă o direcție clară.
Lipsa unui cadru legislativ bine definit și a unor amendamente operaționale îngreunează accesul pacienților la tratamente moderne și la programe de diagnosticare timpurie. Implementarea eficientă a unui astfel de plan necesită nu doar alocări financiare, ci și o coordonare interinstituțională riguroasă și un calendar precis de acțiuni. Fără aceste elemente, planul rămâne o intenție pe hârtie, departe de a oferi beneficiile promise bolnavilor de cancer.
Programele naționale de screening, abandonate din 2020
Un alt tip de programe esențiale pentru prevenție și depistare precoce a bolilor au dispărut pur și simplu din peisajul sanitar național. Programele naționale de screening, vitale pentru identificarea timpurie a afecțiunilor precum cancerul de col uterin, cancerul mamar sau cancerul colorectal, nu mai sunt funcționale începând cu anul 2020. Această stagnare ridică serioase semne de întrebare legate de capacitatea sistemului sanitar românesc de a implementa și menține politici de sănătate publică pe termen lung.
Absența acestor programe de screening conduce inevitabil la diagnosticarea tardivă a bolilor, caz în care opțiunile terapeutice sunt limitate și prognosticul mult mai sumbru. Investiția în programe de screening este una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce povara bolilor cronice și de a salva vieți, însă se pare că aceste strategii au fost abandonate în detrimentul unor proiecte care nu își văd, niciodată, lumina reformei.
Ministerul Sănătății, prin intermediul instituțiilor subordonate, se confruntă cu provocarea de a reactiva și finanța aceste programe esențiale.
Sursa: Ziarul Financiar
