Conform Agerpres: Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a convocat judecătorii instanței supreme pentru a dezbate necesitatea sesizării Curții Constituționale (CCR) în legătură cu un proiect de modificare a Codului de procedură penală (CPP). Ședința Secțiilor Unite este programată pentru data de 22 mai 2026, la ora 11:00, potrivit unui comunicat de presă emis de ÎCCJ. Proiectul de lege, adoptat recent de Parlament, prevede introducerea unor noi drepturi pentru victimele infracțiunilor.
Noi drepturi pentru victimele infracțiunilor
Una dintre modificări vizează dreptul persoanei vătămate de a fi informată cu privire la eliberarea, evadarea sau internarea medicală a agresorului. Conform prevederilor, victima și membrii de familie care ar putea fi în pericol vor fi informați de către procuror, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată. Informarea trebuie făcută cu cel puțin cinci zile înainte de eliberare, dacă data este cunoscută, sau de îndată, în celelalte cazuri. În plus, victimele vor avea dreptul la informare în legătură cu măsurile luate pentru protecția lor, consultarea dosarului și obținerea unei copii a rechizitoriului.
Proiectul de lege prevede, de asemenea, mai multe drepturi pentru persoanele vătămate în timpul audierilor. Acestea includ dreptul de a propune probe, de a adresa întrebări, de a consulta dosarul și de a formula obiecții și concluzii. Victimele vor avea dreptul să fie înștiințate despre procedură și să primească copii ale soluțiilor de netrimitere în judecată, rechizitoriilor și hotărârilor judecătorești. De asemenea, au obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare. Un alt aspect important este procedura mai rapidă în faza de cameră preliminară, cu o durată de maxim 60 de zile.
Argumentele inițiatorilor și alte modificări
Inițiatorii proiectului de lege au subliniat importanța eficientizării procedurilor judiciare și a reducerii duratei proceselor penale, argumentând că durata excesivă are un impact negativ asupra victimelor infracțiunilor grave, în special a celor de trafic de persoane. Durata lungă a proceselor, spun aceștia, descurajează participarea victimelor și nu contribuie la atenuarea suferințelor. Modificările propuse urmăresc stabilirea unor mecanisme procedurale mai flexibile, consolidarea rolului activ al organelor judiciare și utilizarea mijloacelor moderne de comunicare. Alte modificări se referă, printre altele, la protecția martorilor și la obligativitatea înregistrării audierii martorilor vulnerabili prin mijloace tehnice audio-video.
În expunerea de motive, inițiatorii au menționat că modificările vizează reducerea timpului de soluționare a cauzelor, luând în considerare și deciziile Curții Constituționale care au influențat durata procedurii în camera preliminară. Astfel, prin modificările aduse, se dorește garantarea unei celerități mai mari a proceselor penale, fără a afecta garanțiile procesuale fundamentale. Proiectul a fost inițiat de 43 de parlamentari de la toate partidele și a trecut de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai.
Sursa: Agerpres
