Patriarhul latin al Ierusalimului a fost împiedicat de poliția israeliană să participe la liturghia de Duminica Floriilor în Biserica Sfântului Mormânt, prilej de reacții ferme din partea oficialilor europeni și din spațiul bisericesc. Decizia autorităților israeliene a stârnit o nouă concentrare a atenției asupra tensiunilor din Orașul Sfânt, unde libertatea religioasă devine, din nou, subiect de controversă.
Reacția comunității internaționale și a oficialilor europeni
Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, a fost printre primele personalități care au condamnat abuzul. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, ea a declarat ferm că decizia poliției israeliene de a interzice Patriarhului latin de a intra în Biserica Sfântului Mormânt în ziua Duminicii Floriilor reprezintă „o încălcare gravă a libertății religioase și a protecțiilor de lungă durată pentru locurile sfinte”.
La rândul său, Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat acțiunile autorităților israeliene, insistând că libertatea de cult trebuie garantată pentru toate religiile în Ierusalim. Întreaga scenă a fost percepută de reprezentanți europeni ca un pas înapoi în procesul de menținere a caracterului multireligios al Orașului Sfânt.
Directorul de comunicare al Vaticanului a confirmat că patriarhul Pizzaballa, împreună cu custodelui Țării Sfinte, Părintelui Francesco Ielpo, nu au fost lăsați să pășească în basilica Sfântului Mormânt pentru a celebra liturghia, ceea ce constituie un precedent fără precedent. Într-o notă de presă comună, cele două instituții au calificat decizia autorităților israeliene drept „irațională și disproporționată”, precizând că aceasta încalcă principiile fundamentale ale respectului pentru libertatea de cult și pentru statutul locurilor sfinte.
Controverse și reacții din partea Bisericii
Această blocare a accesului a stârnit viu interes în rândul clericilor și al credincioșilor, dar și o reacție fermă din partea reprezentanților Bisericii Catolice din Țara Sfântă. Patriarhul Pizzaballa și custodelui Francesco Ielpo au fost considerați de către autoritățile locale ca fiind oprite în mod „urgent pentru motive de securitate”, însă interpretarea acestor justificări a fost criticată de comunitatea bisericească, care consideră această măsură ca fiind excesivă și nedreaptă.
„Este un eveniment fără precedent în secolele recente. A interzice liderilor religioși de a participa la liturghie în toate aceste condiții reprezintă o deviere gravă de la valorile Bazilicii și ale statului de drept”, a explicat pentru NEWSLETTER un preot catolic din Ierusalim, sub rezerva anonimatului.
Faptul că, pentru prima dată în istoria modernă, capii unei Biserici nu au avut posibilitatea să celebreze Sfânta Liturghie de Florii în basilica Sfântului Mormânt accentuează gravitatea situației. Reacțiile din comunitățile creștine au fost rapide, iar unii lideri religioși au denunțat, încă o dată, limitarea libertății religioase în capitala spirituală a lumii.
Situația din teren: tensiuni, alarme și incertitudini
Pe teren, situația s-a dovedit tensionată. Relatările din Ierusalim indică faptul că, în timpul dimineții, autoritățile israeliene au declanșat trei alarme în aproximativ două ore, în vestul cetății, fără să fie raportate victime.
Părintele Cristian Văcaru, preot catolic, a confirmat pentru Radio Vatican că, în ciuda interdicției, credincioșii și oficialii bisericii au încercat să mențină tradiția. „A fost o zi dificilă, dar spiritul religios rămâne. În ciuda restricțiilor, comunitatea a găsit modalități de a transmite mesajul credinței”, a spus preotul.
Între timp, tensiunile din Ierusalim persistă, iar interrogările legate de garantarea libertății religioase în orașul simbolic continuă să apară în toate forurile internaționale. Politicile și deciziile autorităților israeliene în această perioadă vor fi urmare scrutinată cu mare atenție, mai ales în contextul sensibilității esențiale a locurilor Sfinte pentru mai multe religii.
În cele din urmă, evenimentul remarcabil de Duminica Floriilor din Ierusalim a readus în prim-plan vulnerabilitatea unui statut delicat, în timp ce comunitățile religioase și statele continuă să urmărească cu suspiciune și speranță evoluția situației.
Sursa: HotNews
