Primăria Sectorului 6 a ales să inoveze în domeniul reparațiilor rutiere, utilizând tehnologia radiațiilor infraroșii pentru combaterea problemelor perene ale infrastructurii în condiții de iarnă. În contextul în care drumurile din cartierele Militari și Brâncuși cedează sistematic la fiecare ciclu de îngheț-dezgheț, această metodă a fost prezentată drept o soluție rapidă și eficientă pentru umplerea gropilor și prelungirea duratei de viață a asfaltului.
Reparații moderne pentru drumuri aflate în criză
Echipele administrativului local au început să aplice această tehnologie în primăvara anului curent, acoperind peste 44 de gropi cu ajutorul panourilor radiante care emit radiații infraroșii. Intervențiile s-au concentrat pe arterele secundare, dar și pe intersecții cu traficul intens, zone în care asfaltul clasic pare ineficient și se topește sau crapă rapid. Printre zonele vizate se află străzile Boja, Valea Doftanei, Aleea Păsarea în văzduh și Valea Ialomiței, ultimele fiind identificate ca puncte critice în infrastructura rutieră a sectorului.
Primăria susține că această metodă permite o plombare rapidă, cu reducerea semnificativă a timpilor de intervenție și costurilor, fiind o soluție ideală pentru regiunile care suportă frecvent deformări ale carosabilului. Într-un comunicat recent, reprezentanții instituției au precizat: „În această perioadă rece, cartierele Militari (str. Boja) și Brâncuși (str. Valea Doftanei, Aleea Păsarea în văzduh, Valea Ialomiței x Valea Oltului, Valea Oltului nr. 141), strada Potaissa x Prelungirea Ghencea au beneficiat deja de intervenții cu tehnologia IR. Continuăm să plombăm gropile urgent, rapid și eficient”.
Tehnologia infraroșie – între promisiuni și realitate
Metoda bazată pe radiații infraroșii constă în încălzirea asfaltului vechi la temperaturi foarte ridicate, între 150 și 170 de grade Celsius, pentru a „înmuia” bitumul și a permite o omogenizare perfectă cu materialul nou adăugat. În teorie, această tehnică elimină rosturile reci, acele fisuri cauzate de contactul dintre asfaltul vechi și cel proaspăt, care dau acces umezelii și accelerează deteriorarea carosabilului în timpul sezonului rece.
Conform specialiștilor, succesul depinde strict de respectarea parametrilor tehnici, în principal timpul de încălzire și calitatea mixturii utilizate. În practică, însă, eficiența poate fi influențată de numeroși factori, iar rezultatele nu întotdeauna corespund așteptărilor. Cu toate acestea, autoritățile locale par să fie încântate de potențialul tehnologiei, considerate că poate aduce o reabilitare mai durabilă a străzilor în condiții de iarnă normală.
Reducerea costurilor și criza de personal specializat
O altă motivație majoră pentru adoptarea acestei tehnologii este reducerea considerabilă a costurilor și a necesarului de personal specializat. În condițiile în care bugetele pentru reabilitarea infrastructurii rutiere sunt încă în faza de proiect și nu pot susține revopsirea clasică, metoda infraroșie pare a fi o soluție de compromis, cerând mai puțină mâină de lucru, dar și timp mai redus pentru intervenții.
„Metoda IR necesită un număr mai mic de muncitori față de asfaltarea clasică, unde este nevoie de echipe pentru tăiere, frezare, transport moloz și compactare ulterioară”, explica recent un reprezentant al primăriei. Astfel, administrația locală speră să optimizeze procesul de întreținere rutieră, acoperindu-și în același timp necesarul de intervenții chiar și în condiții de resurse limitate.
Deși această metodăază primează ca fiind o soluție modernă și cu potențial pe termen lung, rămâne de văzut dacă promisiunile tehnologice se vor traduce în rezultate sustenabile și durabile pe durata mai multor ani. În contextul actual, reabilitarea infrastructurii rutiere din Sectorul 6 pare să fie un mod de adaptare la criza de resurse și de personal, chiar dacă nu toate problemele vor putea fi rezolvate definitiv. În următoarea perioadă, autoritățile vor trebui să evalueze dacă aceste intervenții cu tehnologia infraroșie pot deveni o soluție permanentă sau dacă vor fi doar remedierea temporară a unor zone critice.
