Legea pentru prevenirea epuizării profesionale (burnout), inițiată de ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, și de senatora USR Cynthia Păun, a fost respinsă în comisia pentru muncă a Senatului, o decizie care a stârnit controverse în mediul politic și în rândul specialiștilor din domeniul sănătății mintale.
Inițiativa legislativă, menită să combată fenomenul burnout-ului în mediul profesional
Burnout-ul, cunoscut și sub denumirea de epuizare profesională, a devenit o problemă majoră modernă, afectând tot mai mulți angajați din întreaga lume, inclusiv din România. Proiectul de lege propus de USR intenționa să stabilească măsuri concrete pentru prevenirea și gestionarea acestui fenomen, recunoscut ca fiind un factor de risc major pentru sănătatea mentală și fizică a angajaților. Printre prevederile esențiale se numărau obligativitatea companiilor de a asigura condiții de muncă sănătoase și suport pentru angajați, precum și introducerea unor politici de intervenție timpurie în cazurile de epuizare.
Ministrul Irineu Darău a explicat atunci că „burnout-ul nu este doar o problemă individuală, ci o chestiune de sănătate publică, care afectează productivitatea și bunăstarea societății noastre”. El a evidențiat impactul negativ al stresului cronic asupra angajaților, precum și costurile economice generate de absenteism, turnover și scăderea performanței. La rândul său, senatora Cynthia Păun a subliniat importanța unei legislații clare, menită să protejeze muncitorii în fața epuizării profesionale, problemă din ce în ce mai recunoscută și în comunitățile medicale și de mediu de lucru sănătos.
De ce a fost respinsă inițiativa și ce urmează
Cu toate acestea, proiectul de lege nu a primit aviz favorabil din partea comisiei pentru muncă a Senatului. Membrii comisiei au argumentat, pe fondul criticilor aduse, că propunerea are nevoie de o abordare mai echilibrată și de consultări suplimentare cu mediul de afaceri și cu experți în domeniu. Unul dintre motivele respingerii a fost considerentul că legislația existentă trebuie mai întâi să fie aplicată și evaluată înainte de a impune noi norme.
Reacțiile din partea inițiatorilor nu s-au lăsat așteptate. USR susține că respingerea proiectului este un pas înapoi în lupta pentru protecția sănătății angajaților și pentru promovarea unui mediu de muncă echilibrat. „Este o decizie care ignoră realitatea crescândă a burnout-ului și consecințele sale. Problemele nu dispar dacă nu le abordăm frontal și cu măsuri legislative adecvate”, afirmă reprezentanții USR.
De altfel, specialiștii atrag atenția că burnout-ul continuă să fie un subiect major de dezbatere în comunitățile medicale, fiind clasificat oficial ca un sindrom legat de stres cronic la locul de muncă de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Aceștia recomandă o abordare holistică, care combine eforturi legislative cu campanii de conștientizare și programe de suport în mediul profesional.
Ce urmează pentru inițiativa legislativă?
Deși a fost respins în forma inițială, proiectul de lege pentru prevenirea epuizării profesionale nu a fost în totalitate abandonat. USR a anunțat că va relua discuțiile și va căuta colaborări cu alte forțe politice și experți pentru a aduce în dezbatere o variantă ajustată și mai bine fundamentată a propunerii. În același timp, autoritățile și mediul de afaceri trebuie să găsească un echilibru pentru a răspunde nevoilor angajaților, dar și constrângerilor economice.
În contextul actual, unde multe companii au început să-și pună în discuție și să introducă măsuri de bunăstare psihologică a angajaților, discuția despre legislație devine tot mai relevantă. În timp ce oficiali și specialiști insistă asupra urgentării acțiunilor concrete, rămâne de văzut dacă, în viitor, proiectul va suferi modificări și va fi readus în atenția legislativului pentru adoptare. Între timp, burnout-ul continuă să fie o realitate pentru unii dintre cei mai expuși la stres, iar prevenirea sa reprezintă încă o provocare pentru toate părțile implicate.
Sursa: Digi24
