Conform Digi24: Sfânta Maria Mare 2026: Tradiții, Obiceiuri și Semnificații Religioase Pe 15 August
Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular drept Sfânta Maria Mare, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcată în fiecare an la 15 august. În tradiția românească, această zi este însoțită de slujbe religioase, pomenirea celor adormiți, sfințirea bucatelor și împărțirea acestora către persoanele nevoiașe. De asemenea, praznicul are la bază numeroase tradiții populare legate de sănătate și de tranziția către sezonul de toamnă. După data de 15 august și încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului, conform tradiției, se deschide perioada nunților religioase, a botezurilor, a târgurilor și a petrecerilor.
Semnificația duhovnicească a adormirii maicii domnului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Deși datele exacte ale apariției sale sunt necunoscute, cultul Maicii Domnului a căpătat amploare începând cu secolul al V-lea, după ce Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes, din 431, a proclamat-o oficial Născătoare de Dumnezeu. Potrivit tradiției, mormântul în care a fost așezată Fecioara Maria se află într-un lăcaș de cult din Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani, unde pelerinii se pot închina icoanei cunoscute sub numele de „Ierusalimita”.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București, explică importanța postului și a sărbătorii: „Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume.” Conform tradiției, apostolii au fost adunați pentru a fi alături de Maica Domnului la sfârșitul vieții sale pământești. Mormântul ei a fost găsit gol de către Apostolul Toma, care a ajuns mai târziu, Maica Domnului fiind ridicată cu trupul la cer de către Fiul Său. Această ridicare la cer este considerată o mare minune, dovadă a dragostei supreme a Mântuitorului Iisus Hristos față de mama Sa.
Tradiții populare și obiceiuri de Sfânta Maria Mare
Pentru credincioși, sărbătoarea din 15 august nu este percepută doar ca un moment de tristețe, ci mai degrabă ca unul al speranței și al vieții veșnice. Părintele Cazacu subliniază: „Sensul duhovnicesc al zilei este legat de mutarea Sfintei Maria la cer și de reîntâlnirea cu Fiul Său.” Românii celebrează această zi cu bucurie, mulțumitori pentru faptul că Fecioara Maria a fost mutată cu trupul la cer, nu a murit în sensul obișnuit al cuvântului. Această reîntâlnire dintre Hristos și Maica Domnului este o sursă de bucurie, mai ales că viața pe pământ este limitată, iar existența noastră aici este o pregătire pentru viața veșnică.
Tradițiile locale, deși diferă de la o regiune la alta, nu trebuie confundate cu rânduielile bisericești. Aceste obiceiuri populare, transmise de-a lungul generațiilor, sunt manifestări ale iubirii, bucuriei și credinței. La marile praznice bisericești, în general, nu este recomandată implicarea în activități fizice obositoare, fiind zile dedicate liniștii, reculegerii și odihnei. Este un prilej bun pentru a merge la biserică, a aprinde o lumânare și a oferi de pomană alimente celor nevoiași, în amintirea celor plecați. Seara de 14 august este marcată în multe lăcașuri de cult prin cântarea Prohodului Maicii Domnului, sărbătoarea fiind denumită popular și „Paștele din miezul verii”.
Alimente sfințite și superstiții populare
Dimineața zilei de 15 august este dedicată slujbelor și hramurilor bisericești. Femeile aduc la biserică bucate care sunt sfințite de preot și apoi împărțite credincioșilor, în memoria celor adormiți. Tradiția menționează oferirea de fructe de toamnă, precum struguri și prune. În diverse zone ale țării, sunt pregătite colivă, colaci, pâine, plăcinte sau alte preparate specifice comunității. Alegerea alimentelor variază în funcție de obiceiurile locale, însă gestul central este acela de a pomeni pe cei adormiți și de a sprijini persoanele aflate în nevoie.
În credința populară, femeile însărcinate sunt considerate a fi sub protecția Maicii Domnului, iar rugăciunile rostite la 15 august pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere deosebită. O veche practică, păstrată în anumite comunități, presupune spălarea icoanei Fecioarei Maria cu apă în care a fost pus busuioc de către fetele care doresc să se căsătorească, considerându-se că acest ritual le ajută să își găsească alesul. Alte superstiții populare interzic tunsul părului sau scăldatul în ape curgătoare în ziua Adormirii Maicii Domnului, crezându-se că nerespectarea acestor interdicții ar împiedica ascultarea rugăciunilor către Maica Domnului. Aceste practici, însă, aparțin folclorului și nu regulilor bisericești.
Intervalul dintre Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscut în popor sub denumirea de „Între Sântămării”. Această perioadă este considerată prielnică pentru semănăturile de toamnă și pentru desfășurarea mai multor activități agricole. În satele transilvănene, o credință veche spune că înflorirea trandafirilor în ziua de Sfânta Maria Mare anunță o toamnă lungă și călduroasă.
Sursa: Digi24
