O petiție publică lansată de șoferi și locuitori din Otopeni cere redeschiderea celor două benzi de circulație din zona orașului, pentru a debloca traficul de pe DN1, suprasolicitat din cauza lucrărilor pentru Magistrala 6 de metrou. Documentul, semnat de cetățeni nemulțumiți de situație, a fost transmis autorităților locale, naționale și constructorilor implicați în proiect, solicitând luarea unor măsuri urgente pentru fluidizarea traficului.
### Traficul din Otopeni și impactul restricțiilor temporare
De mai multă vreme, DN1, una dintre cele mai aglomerate arterei rutiere din județul Ilfov și din apropierea Capitalei, suferă restricții semnificative. În prezent, strada este restrânsă de la șase la patru benzi, ca urmare a progresului lucrărilor pentru Magistrala 6 de metrou. În vreme ce autoritățile susțin că această modificare este temporară și necesară pentru dezvoltarea infrastructurii, șoferii din zonă reclamă congestionarea cronică și întârzieri zilnice de peste o oră.
Inițiatorii petiției, realizată pe platforma petitieonline.com, arată că aprozimativ 150.000 de autovehicule tranzitează zilnic acest segment, iar semnalizarea și măsurile temporare de trafic sunt insuficiente pentru a face față fluxului uriaș. Ei avertizează asupra creșterii poluării, a stresului și oboselii procesului de deplasare, precum și asupra întârzierilor în transportul de marfă și accesul spre Aeroportul Otopeni. În plus, locuitorii și șoferii cer autorităților să găsească soluții tehnice rapide, precum punerea în funcțiune a unor poduri metalice provizorii, o metodă frecvent utilizată în proiecte similare din Europa.
„În prezent, DN1 a fost restrâns de la 6 benzi la 4 benzi, fără o soluție temporară viabilă, deși există variante tehnice, precum realizarea unui pod metalic provizoriu, utilizat frecvent în alte proiecte de infrastructură din România și din Uniunea Europeană”, se arată în petiție. Semnatarii argumentează că, deși susțin importanța construirii Magistralei de metrou, solicită ca lucrările să nu mai blocheze traficul rutier în zonele critice, mai ales în dreptul orașului Otopeni și lângă Liceul Francez.
### Soluții imediate și riscuri crescute de accidente
Autorii petiției propun, astfel, ca autoritățile să identifice și să implementeze urgent soluții tehnice pentru redeschiderea a cel puțin două puncte principale. Puncte unde traficul este cel mai aglomerat și unde se înregistrează cele mai mari blocaje. În plus, aceștia cer transparență în privința duratei exacte a lucrărilor și responsabilizarea firmei care execută proiectul pentru eventualele impacturi asupra traficului și siguranței rutiere.
De altfel, situația nu e nouă pentru șoferi, care se confruntă cu riscuri sporite pe DN1 din cauza condițiilor de șantier. În ultimul timp, multiple accidente au avut loc chiar la intrarea în București, în zone precum Fântâna Miorița sau Gara Băneasa, din cauza semnalizării deficitare și a echipamentelor temporare aplicate pentru securizarea drumului în contextul lucrărilor pentru metrou. CNAIR a tras un semnal de alarmă, solicitând antreprenorilor să respecte strict planurile de semnalizare și măsurile de protecție, inclusiv în zone aglomerate sau periculoase.
Reprezentanții CNAIR au evidențiat și riscurile care apar din cauza pierderilor de materiale din benele chiar și în condiții de trafic restricționat, ceea ce poate deteriora carosabilul și pune în pericol siguranța utilajelor și a traficului.
### Între dezvoltare și siguranță
Până în prezent, autoritățile și firmele de construcție au promis că lucrările se vor desfășura cu maximum de responsabilitate și că soluțiile provizorii vor fi utilizate pentru a reduce impactul asupra traficului. Însă nemulțumirile cresc, iar presiunea exercitată de către cetățeni și șoferi duce la solicitări directe pentru găsirea unor alternative eficiente.
Ce devine clar este faptul că, în ciuda importanței proiectului magistralei de metrou, necesitatea de a menține mobilitatea și siguranța traficului pe DN1 nu poate fi ignorată. Autoritățile și constructorii vor trebui, în perioada următoare, să găsească un echilibru între avansarea infrastructurii și gestionarea corespunzătoare a agravării situației pe drumurile din zonă, pentru a evita ca aceste blocaje să devină o problemă structurală, nu doar temporară. În timp ce avea loc această activitate, au fost înregistrate și alte incidente, iar situația pare să necesite o reevaluare urgentă a strategiilor de lucru și a soluțiilor tehnice pentru o trafic mai sigur și mai fluid.
